FILOMAGHIARUL Madalin Guruianu, presedintele PNL Sfantu Gheorghe, denigreaza Universitatea de Vara "Izvoru Muresului", patronata de IPS Ioan Selejan

"Nu cred ca e intamplator ca tabara extremistilor de la EMI s-a desfasurat in acelasi timp cu tabara extremistilor din PSD. Unii s-au adunat la Izvoru Muresului, altii la Gheorgheni ca sa se amplifice unii pe altii si sa-si transmita practic mesajele unora impotriva celorlalti, pentru ca, evident, unii fara altii nu ar avea nicio valoare". Asta este declaratia presedintelui PNL Sfantu Gheorghe, consilierul local Madalin Guruianu, in legatura cu editia din acest an a Universitatii de Vara "Izvoru Muresului", organizata de catre Centrul European de Studii Covasna-Harghita si Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni in parteneriat cu Episcopia Ortodoxa a Covasnei si Harghitei.
Aceasta manifestare, la care romanii din Covasna si Harghita precum si cei din jurul granitelor Romaniei si-au spus pasurile si si-au impartasit fiecare situatia in care se gasesc a avut binecuvantarea IPS Ioan Selejan, Arhiepiscopul de Covasna si Harghita. Mentionez de asemenea faptul ca intrarea la dezbaterile universitatii a fost libera. Mai mult, presedintele PNL Crin Antonescu a fost invitat la manifestari. Dupa cunostinta mea Antonescu nu a venit, dar putea sa-l trimita pe Madalin Guruianu, presedintele PNL Sfantu Gheorghe, "lider" "roman" de marca, nu-i asa, din Covasna.
Nici Antonescu si nici Guruianu nu au fost la dezbateri pentru a impartasi celor prezenti viziunea lor despre cele ce se discutau acolo. Nimeni nu i-a interzis asadar lui Guruianu sa fie prezent acolo si chiar sa ia cuvantul. Madalin Guruianu prefera in schimb sa denigreze universitatea, catalogandu-i ca extremisti pe toti cei prezenti acolo, printre ei zeci de personalitati, jurnalisti, cercetatori, si chiar si pe patronul spiritual al manifestarii, IPS Ioan Selejan, afirmad despre aceasta universitate ca este "tabara extremistilor din PSD". Adica cine e cu romanii din Covasna si Harghita e extremist. Cine vorbeste despre epurarea etnica a romanilor din cele doua judete din Romania este automat extremist. Iar pentru ca cei din PSD au raspuns invitatiei atunci automat universitatea este "tabara extremistilor din PSD". Banuiesc ca si secretarul de stat Eugen Tomac si senatorul Viorel Badea tot in PSD sunt inscrisi...
Constat ca filomaghiarismul presedintelui PNL Sfantu Gheorghe, Madalin Guruianu, devine pe zi ce trece tot mai abject, desi Guruianu incearca sa-l mascheze cu "multiculturalism" si "europenism".

Detalii cu privire la editia din acest an a Universitatii de Vara "Izvoru Muresului" si a subiectelor care s-au discutat aici gasiti pe pagina Agentiei de presa Romanian Global News.

CINSTE EI. Europarlamentarul roman Corina Cretu a cerut ieri in plenul PE demiterea vicepresedintelui PE, Laszlo Tokes!

Detalii aici.

7 septembrie 2000 - 10 ani de la asasinarea liderului sindical iesean Virgil Sahleanu

Virgil Săhleanu (n. 9 ianuarie 1946, satul Cacica, județul Suceava - d. 7 septembrie 2000, Iași) a fost un lider sindical ieșean, asasinat din ordinul conducerii firmei al cărei sindicat îl conducea și al investitorului extern care cumpărase pachetul majoritar de acțiuni.

Biografie

Virgil Săhleanu s-a născut la data de 9 ianuarie 1946 în satul Cacica (județul Suceava). A absolvit cursurile Liceului "Ștefan cel Mare din Suceava și apoi pe cele ale Facultății de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic din Iași, secția motoare termice, obținând calificarea de inginer mecanic. Virgil Săhleanu era tată a trei copii. A fost repartizat ca inginer la Uzina Mecanică Suceava.
A fost transferat apoi ca inginer la SC TEPRO SA Iași - cea mai mare uzină de țevi sudate din lume până în 1989 (fosta Uzină Metalurgica din Iași și actualmente SC Arcelor Mittal Iași). În timp, în anul 1986, el a devenit inginer șef la Secția sculărie-confecții metalice. În perioada 1991-1994 a fost membru în Biroul Permanent al Comitetului Executiv Iași al PRM. Prin decizia nr. 69/27.02.1995, directorul general al SC Tepro modifică unilateral contractul individual de muncă, destituindu-l din funcția de inginer șef și transferându-l ca inginer la Serviciul prognoză, strategie și marketing. Săhleanu își cere drepturile în justiție și prin decizia civilă nr. 1575/14.02.1996 a Judecătoriei Iași, se dispune reintegrarea contestatarului pe același post cu plata despăgubirilor până la acea dată. Pentru a evita reintegrarea acestuia pe post, prin decizia nr. 405/21.07.1995, directorul general îi desface abuziv contractul de munca, concediindu-l deși procesul se afla pe rol. Decizia civilă nr. 1403/11.03.1996 a Tribunalului Iași reconfirmă hotărârea Judecătoriei.
Prin decizia nr. 63/24.01.1997 a Curții de Apel Iași, hotărârea de a fi reangajat pe funcție cu plata despăgubirilor devine definitivă și irevocabilă, iar din 17 nartie 1997 este învestită cu titlu executor. În anul 1998 SC TEPRO SA a fost privatizată de către stat, fiind cumpărată către firma cehă Zelezarny Veseli ("Fierarii Veseli"). În ianuarie 1999, patronatul a hotărât concedierea a peste o mie de salariați. În data de 12 februarie 1999, Virgil Săhleanu a fost ales ca președinte al Sindicatul Liber TEPRO Iași de către Adunarea Generală Extraordinară a sindicatului. În paralel, a fost și membru al Biroului Executiv Uniunea Sindicală Teritorială “Cartel Alfa” din Iași. Trei zile mai târziu, Sindicatul TEPRO Iași a declanșat un conflict de muncă, acuzând concedierea a 1.278 de salariați și privatizarea frauduloasă a SC TEPRO SA de către SC Zelezarny Veseli din Cehia. Ca urmare a acestor evenimente, prin decizia nr. 307/18.02.1999, Virgil Săhleanu a fost concediat de către Administrația SC TEPRO Iași. Deși concediat, el și-a continuat activitatea sindicală în afara întreprinderii, cu sprijinul FNS METAROM, el reușind să anuleze în justiție concedierea celor 1.278 salariati și în același timp intervenind la autoritățile de stat pentru anularea contractului de privatizare care a transformat o firmă profitabilă într-una falimentară.
A organizat mai multe greve și mișcări de protest la adresa investitorului ceh Zelezarny Veseli, pe care îl acuza că vrea să falimenteze fabrica. Virgil Săhleanu a fost amenințat cu moartea în această perioadă, i s-au intentat trei procese de către administrația SC TEPRO SA, el ripostând prin efectuarea demersurilor pentru judecarea proceselor la Curtea Europeană de la Strasbourg. S-a pensionat la 1 martie 2000, când a cumulat vechimea minimă cu sporuri, de pensionare.

Asasinarea

În dimineața zilei de 7 septembrie 2000, în jurul orei 8, Săhleanu urma să se prezinte la tribunal pentru a fi de față la procesele ce-i fuseseră intentate, dar în timp ce acesta a ieșit din locuința sa, a fost atacat în scara blocului de către doi indivizi (Ioan Tofan și Claudiu Bahnă) care l-au ucis cu trei lovituri de cuțit, oricare dintre lovituri putându-i provoca moartea. Victima a fost dusă imediat la Spitalul de Urgență din Iași, dar nu a putut fi salvată. Asasinii au fost arestați două zie mai târziu, iar ulterior și alți șapte complici.
Vestea asasinării liderului sindical a declanșat demonstrații și proteste pe străzile orașului Iași, numeroase sindicate din România solidarizându-se. A fost condus pe ultimul drum de peste 5.000 oameni, unii purtând pancarte pe care scria "Prostia guvernanților naște asasini".
Slujba de înmormântare a fost oficiată de către IPS Mitropolit Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, însoțit de un sobor de 24 preoți. Procesul asasinilor lui Virgil Săhleanu a început la Iași în noiembrie 2000, pentru ca, în februarie 2001, să fie strămutat la Judecătoria Satu Mare. În urma anchetei, s-a descoperit că în organizarea atentatului au fost implicați directorul de atunci de la Tepro, reprezentantul investitorului ceh Zelezarny Veseli și directorul firmei de pază Protect din Vaslui, firmă care asigura paza societății. Procesul a durat cinci ani, iar la 2 iunie 2005, Înalta Curte Supremă de Casație și Justiției a pronunțat sentința finală în dosarul asasinării liderului sindical Virgil Săhleanu. Criminalii și autorii morali ai asasinatului au fost condamnați la un total de 98 de ani de închisoare. Potrivit rechizitoriului, cetățeanul ceh Franmtisek Priplata (director al SC Movas Vaslui), Victor Bălan (directorul de la Tepro) și Cătălin Ciubotaru (directorul firmei de pază Protect din Vaslui) au fost acuzați de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni și de instigare la infracțiunea de omor calificat, fiind condamnați la 8, 15 și respectiv 17 ani de închisoare. Valentin Blăniță și Gelu Alexandru Spumă, șefi de filiale (Bârlad și Iași) în cadrul firmei de pază Protect, au fost acuzați de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni și complicitate la infracțiunea de omor calificat, fiind condamnați la câte 5 ani de închisoare. Cei doi asasini, Ioan Tofan și Claudiu Irinel Bahnă, au fost acuzați de omor calificat și condamnați la câte 23 de ani de închisoare .
A doua zi după pronunțarea sentinței definitive, cehul Priplata a făcut o cerere de amânare a executării pedepsei, dar la 9 iunie 2005 Tribunalul Satu Mare, instanța de fond și de executare, a emis un mandat de punere în aplicare a pedepsei către IPJ Bihor, pe raza căruia își avea domiciliul condamnatul. Cehul a contestat acest mandat în justiție, cerând amânarea executării pedepsei din motive de sănătate și familiale și făcând o cerere la Ministerul Justiției prin care solicita acceptul autorităților române de a-și executa pedeapsa de 8 ani închisoare în Cehia. Deși cetățeanul ceh avea încă din iulie 2001 interdicție de părăsire a teritoriului României, Frantisek Priplata a părăsit fraudulos România în noaptea de 28 spre 29 iulie 2005, cumpărând un pașaport unguresc falsificat. Toate încercările de obținere a extrădării sale din Cehia au fost soldate cu eșec, tribunalele din această țară refuzând să-l extrădeze.

Postum

În anul 2001, s-au dezvelit două busturi ale inginerului Virgil Săhleanu, unul în fața SC TEPRO SA și altul la Cimitirul Eternitatea din Iași, unde acesta a fost înmormântat. Monumentele au fost realizate prin eforturile financiare ale firmei, sindicatului și Primăriei. Sondicatul de la Tepro a primit denumirea de Sindicatul "Virgil Săhleanu Mittal Steel Iași". În anul 2005, Cristian Chiriac a publicat cartea Istoria primului asasinat sindical din România, care se constituie într-un studiu amănunțit al cazului Săhleanu, pornind de la contextul politico-economic în care s-a comis asasinatul și terminând cu dosarele de cercetare penală și sentințele pronunțate.

Sursa: Wikipedia

Vezi si http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1225430-asasinii-liderului-sindical-virgil-sahleanu-fost-condamnati.htm

VALORI ALE CULTURII NATIONALE: 2 ani de la moartea marelui actor roman Ilarion Ciobanu

Ilarion Ciobanu (n. 28 octombrie 1931, Ciucur, Tighina, d. 7 septembrie 2008, București) a fost un celebru actor român. A semnat de asemenea regia a două filme. În anii 1950 a avut și o carieră de rugbist.

Viața

Ilarion Ciobanu s-a născut la Ciucur, în Tighina, pe atunci teritoriu al României. A copilărit la Constanța, pe malul mării. La 12 ani a intrat băiat de prăvălie, după care o urmat "o lungă caravană de meserii: hamal, țăran cu sapa, tractorist, miner, săpător, tâmplar, șofer, marinar, pescar"până în anul 1958, când intră la IATC, pe care însă nu l-a absolvit pentru că a avut de ales între a face "Setea" și a urma institutul.

Cariera sportivă

Ca rugbist și-a făcut debutul în 1948, la Știința București, sub îndrumarea antrenorului Gustav Fanella. Se transferă apoi la Dinamo București, unde cunoaște consacrarea ca sportiv. Ultima parte a carierei a petrecut-o la Progresul București (1959-1962). Jucător de linia a II-a, cunoscut de apropiați sub porecla „Claris”, Ilarion Ciobanu era socotit atunci un înaintaș de temut, greu de trecut, pe cât de dur în sensul bun al cuvântului, pe atât de corect.

Cariera artistică

Debutul cinematografic al actorului s-a produs la vârsta de 30 de ani în filmul Setea, în care a jucat alături de Ion Besoiu și Amza Pellea, respectiv alături de Ștefan Ciubotărașu și George Calboreanu în Omul de lângă tine. Au urmat apoi mai bine de 50 de filme în care actorul Ilarion Ciobanu a deținut roluri principale. A fost, de asemenea, regizor al filmelor Omul de lângă tine și Mara. După 1989, Ilarion Ciobanu a continuat să joace doar ocazional, în filme precum ar fi Crucea de piatră - Ultimul bordel, Terente - Regele bălților, Tancul și Bored. La Prima ediție a Festivalului Internațional de Film București, BiFEST, în 2004, actorul a primit Premiul de Excelență pentru contribuția sa în arta cinematografiei, moment în care cei prezenți l-au aplaudat în picioare minute in șir.

Ilarion Ciobanu a decedat în dimineața zilei de 7 septembrie 2008, răpus de cancer faringian.

Sursa: Wikipedia

Vezi si http://www.mediafax.ro/cultura-media/actorul-ilarion-ciobanu-a-incetat-din-viata-video-3140052

http://www.imdb.com/name/nm0162524/

http://www.jurnalul.ro/stire-special/a-incetat-din-viata-ilarion-ciobanu-133053.html

Monico, "cetateanul" te saluta cu respect!

Ma bucur sa vad ca deontolgii Observatorului de Covasna, ziarul de limba romana care promoveaza idealurile autonomiste maghiare, nu se dezmint si imi/ne confirma ca pentru ei totul e o chestiune de bani, nu de principii.

Omenia (?!) si caracterul (?!) scriitorului si omului politic Béla Markó

de Hajdu Gyõzõ

Nu intamplator am pus semnul intrebarii si cel al exclamarii dupa cuvintele "omenie" si "caracter". Astfel, chiar in titlul scrierii mele am dorit sa evidentiez un fapt dezolant, anume ca Béla Markó, care incearca din rasputeri sa obtina cat mai multe voturi _ asa cum o atesta discursurile si actele sale indreptate exclusiv in aceasta directie _, nici ca poet, dar nici ca politician nu denota o omenie respectabila, un caracter puternic si, cu atat mai putin, un caracter demn de un adevarat si credibil poet maghiar. De la tatal meu, fost cantor si invatator reformat rural, si de la bunica materna, o secuianca ce cu un autodidacticism admirabil a citit pana la moarte operele lui Lev Tolstoi, Cehov, Zola, Balzac si Móricz Zsigmond, am auzit adesea cea de-a "unsprezecea porunca", ce suna astfel: "Baiatul meu, nepotul meu, sa-ti intre bine in cap! Nu culoarea pielii, nu limba in care se roaga omul la Dumnezeu conteaza, ci numai si numai ce fel de om e fiecare, daca este om de omenie, daca este cinstit si are caracter?! Acelasi lucru l-a marturisit in ars poetica sa si cel mai liric prozator si dramaturg al secuimii, Tamási Áron , care m-a onorat cu dragoste paterna si cu prietenia sa, proclamand ca "pe pamantul sau natal plin de suferinte" si pretutindeni in lume: "Oamenii fac pacea, sa fim oameni ca sa putem ramane maghiari si romani".

Pe parcursul carierei de poet si politician a lui Béla Markó, as putea aminti o serie intreaga de momente marcate de lipsa omeniei si a fermitatii de caracter. De aceasta data nu fac nici bilantul "actelor eroice" intreprinse de lungi ani de zile de Markó in fruntea UDMR, despre care se pot spune multe, dar in niciun caz ca erau opera unui om de omenie, animat de sentimente profunde, care, cu un caracter de neclintit, trecand prin foc si apa, lupta pentru interesele, suferintele si neajunsurile marii mase a etniei sale.

Ma rezum doar la propria mea experienta, la ceea ce am avut ocazia sa constat pe propria-mi piele si la suferintele indurate, timp de 15 ani, de familia mea din cauza neomeniei, a arogantei, a indiferentei cinice si, desigur, nu in ultimul rand, datorita caracterului incalificabil al lui Béla Markó.

Iata faptele care il caracterizeaza pe Béla Markó.

Cu mai mult de un deceniu inaintea evenimentelor care au condus la schimbarea regimului in decembrie 1989, in calitatea mea de redactor-sef al singurei publicatii literare a scriitorilor maghiari din Romania, "Igaz Szó", editata la Targu-Mures, am intervenit, imediat dupa incheierea studiilor sale universitare, pentru ca Markó _ pe vremea acea poet debutant necunoscut _ sa fie transferat dintr-un sat, unde a fost repartizat ca profesor, la Targu-Mures. In pofida legislatiei restrictive a vremii, am reusit sa-l aduc pe Béla Markó in redactia amintitei publicatii, desi pentru obtinerea aprobarii unui post de redactor am fost nevoit sa ma adresez celor mai inalte foruri ale Partidului Comunist Roman, si anume la Cabinetul 2, al Elenei Ceausescu. Pe langa faptul ca i-am dat un bun post de redactor, care nu a fost tocmai usor de obtinut, am facut rost, in doua randuri, pentru familia lui Béla Markó (pentru sotia sa si cei doi copii, pe care ulterior i-a parasit) de locuinta. Prima data am obtinut pentru el un apartament de doua camere, iar a doua oara unul de trei camere, in conditiile in care pe atunci nici la Targu-Mures nu era chiar lesnicioasa obtinerea unei repartitii de locuinta. Si eu a trebuit sa bat la usi saptamani si luni la rand la diferite foruri pentru ca Béla Markó sa beneficieze de locuinta. Pe scurt, in functie de posibilitatile din epoca respectiva, i-am oferit, in calitatea mea de redactor-sef al revistei "Igaz Szó", tot ce se putea lui Béla Markó, care era la inceputul carierei sale , atat din punct de vedere existential, cat si pentru succesul sau profesional. Pentru toate acestea nu am pretins si nici acum nu astept vreo recunostinta de la el ! Desigur, nu regret ca l-am ajutat, cu tot ce se putea, pe debutantul Markó, care isi facea ucenicia ca redactor pe langa mine, in atelierul revistei "Igaz Szó". Aveam convingerea ca merita sa fie sustinut, deoarece ajutorul meu deschidea orizontul in fata talentului sau promitator. Insa, in urma celor intamplate, s-a dovedit ca m-am inselat, nu numai in ceea ce priveste caracterul lui Béla Markó, dar si in privinta desavarsirii talentului sau poetic, care, dupa toate semnele, s-a blocat definitiv in mediocritate.

Dar m-as fi asteptat, totusi, ca dupa decembrie 1989 sa fie om de omenie, un coleg cu caracter, iar nu manat de orgoliul puterii sa uite si de Dumnezeu, si de oameni, si de fostii colegi scriitori, daca miza sunt banii si cariera. In ultimii 20 de ani acest orgoliu l-a cuprins in asa masura pe Béla Markó, incat, atat din poet, cat si din politician a disparut si minimalul bun-simt sau omenia. In acest sens, iata ce am avut prilejul sa constat.

Béla Markó a tolerat, total indiferent, ca Imre Fodor, care in urma cu 15 era primar din partea UDMR, la Targu-Mures, precum si alti lideri ai UDMR, in numele lui Béla Markó, sa incalce flagrant legile si, din sete de razbunare politica, sa nu permita familiei noastre cumpararea locuintei nationalizate in care de decenii locuiesc, in calitate de chiriasi, cu sotia mea, actrita Ádám Erzsébet, si cu parintii acesteia. Béla Markó et company accepta tacit ca de 15 ani Consiliul Local Targu-Mures, in care consilierii UDMR erau majoritari, sa aplice, in continuare, acest tratament discriminator familiei noastre si, in consecinta, noi de 15 ani suntem nevoiti sa umblam prin diferite instante judecatoresti, pentru ca in final sa se rezolve solicitarea noastra legitima privind repartizarea unei locuinte, ca sa nu ajungem in situatia in care _ potrivit sentintei judecatoresti _ in scurt timp sa fim evacuati in strada. In zadar am protestat in presa scrisa _ ziare centrale si locale _ contra procedurii ilegale aplicate familiei noastre, in zadar a fost semnat ultimul nostru protest, publicat in presa, de numeroase personalitati ale vietii literare, artistice, stiintifice si politice bucurestene, pe Béla Markó nu il intereseaza ca solicitarea noastra legitima privind atribuirea unei locuinte este sustinuta de creatori cu prestigiu national si international, cum sunt, de exemplu, academicienii Adrian Paunescu si Mihnea Gheorghiu, precum si Dan Iordachescu, Viorel Marginean, Ion Brad, Eusebiu Stefanescu, Gheorghe Turda si multi altii. El se preface orb si surd, n-a facut un pas in vederea solutionarii juste a solicitarii noastre locative si pentru a pune capat definitiv umilirii si hartuirii familiei noastre.

Constatand degradarea morala consternanta a lui Béla Markó, imi vine in minte una din legile arhicunoscute ale lui Murphy, si anume: "Cand prietenii nostri ajung la putere, nu mai sunt prietenii nostri". In scoli ar putea fi predat drept exemplu clasic de cum l-a contaminat puterea pe Markó, deformandu-i caracterul si privandu-l de bun-simt si empatie; pe scurt: modul in care setea de putere si de bani i-a estompat luciditatea.

Pentru a ilustra starea mea generala, pentru a sintetiza cele spuse mai sus, nu pot decat sa citez strigatul de jale al geniului creatiei lirice Ady Endre, calauzitorul profesiei mele de publicist: "Sa mi se permita sa constat vechi constatari: omul este mai prejos de ultima reptila, dar asa ne trebuie ..."

Autor: Hajdu Gyõzõ
Sursa: Cuvantul Liber

Colonel (r) Costinel Petrache - Scrisoare deschisa generalilor si amiralilor activi, in rezerva si in retragere din Armata Romana

Colonel (r) Costinel Petrache - Generalilor Si Amiralilor Armatei Romane

FONDURI PUBLICE pentru deontologi. Zeci de mii de lei si contracte cu dedicatie din partea UDMR Covasna pentru "cuplul" Manolachescu-Guruianu!

UDMR alimenteaza anual cu sume consistente de bani conturile firmelor controlate de catre Madalin Guruianu, presedintele PNL Sfantu Gheorghe, si Dan Manolachescu, vicepresedinte PDL Covasna

Conturile fimelor controlate de catre Guruianu si Manolachescu sunt alimentate in fiecare an cu sume importante de bani din bugetele institutiilor publice locale din Covasna, controlate de catre UDMR. In schimbul banilor, cei doi oameni politici locali romani promoveaza in spatiul public un discurs "european" prin care sustin revizionismul maghiar si promoveaza in limba romana ideile autonomiei teritoriale pe criterii etnice a maghiarilor din Covasna. Prietenia care ii leaga pe Madalin Guruianu (foto dreapta sus) si Dan Manolachescu (foto dreapta jos) de conducerea UDMR Covasna, in special de primarul Antal Arpad si presedintele CJ Covasna Tamas Sandor, a inceput sa produca roade pentru cei doi politicieni romani odata cu venirea la putere a celor doi membri UDMR.

Astfel, firma prin care cei doi contractau publicitate in ziarul lor, Observatorul de Covasna, a incasat 12.302 lei in 2007 din partea Consiliului Judetean Covasna. Coincidenta sau nu, sumele care sunt varsate in conturile lui Manolachescu si Guruianu s-au dublat odata cu venirea la conducerea CJ Covasna a lui Tamas Sandor (foto stanga), presedinte la UDMR Covasna, un cunoscut apropiat al celor doi. In 2008, CJ Covasna a platit peste 20.000 de lei, iar in 2009 aproape 22.000 de lei pentru publicitate in paginile ziarului controlat de catre Manolachescu si Guruianu.

raspuns 7135

La fel de generos cand vine vorba sa alimenteze conturile firmelor prietenilor sai Guruianu si Manolachescu este si primarul municipiului Sfantu Gheorghe, presedintele UDMR Sfantu Gheorghe, Antal Arpad.
O situatie a platilor catre firma controlata de catre Manolachescu scoate in evidenta dublarea sumelor virate catre firma lui Manolachescu incepand cu anul 2008, odata cu castigarea primariei de catre UDMR-istul Antal Arpad, prieten apropiat al vicepresedintelui PDL Covasna, Dan Manolachescu.

Contract cu dedicatie si fara licitatie pentru amicul de ideologii autonomist separatiste

Pentru ca atat Antal Arpad, primarul din Sfantu Gheorghe, cat si Dan Manolachescu, simt ca se poate mai bine, cei doi au incheiat un contract de asociere intre municipiul Sfantu Gheorghe, reprezentat de primarul Antal Arpad si firma lui Manolachescu, SC Altermedia SRL, prin care Antal se angajeaza sa-i puna la dispozitie lui Manolachescu domeniul public, fara licitatie, pe o perioada de 10 ani de zile pentru ca Manolachescu sa amplaseze chioscuri in care sa vanda ziare. Antal a initiat in acest sens o hotarare de consiliul local care insa a picat la vot de doua ori, consilierii PCM votand impotriva acestui contract si solicitandu-i primarului Antal sa organizeze o licitatie in acest sens.

HCL Parteneriat Primaria Sfantu Gheorghe Cu Alter Media

Nu sustin ca ceea ce fac Guruianu, Manolachescu, Antal sau Tamas ar fi ilegal. Nu e treaba mea sa ma pronunt in acest sens. Daca organe ale statului platite in acest sens nu sunt deranjate de aceste mizerii atunci pe mine prea putin ma deranjeaza.

Vreau doar sa subliniez in schimb ce fel de indivizi sunt cei doi oameni politici "romani", filomaghiarii Manolachescu si Guruianu. Cei doi incaseaza asadar bani grei de la conducerea UDMR pentru a putea fi promovati ca si romani cu care se poate sta de vorba atunci cand se discuta despre negocierea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a maghiarilor.

Vezi aici cine controleaza Observatorul de Covasna si BMC SRL.

Vezi si http://tanasadan.blogspot.com/2008/07/spune-mi-cu-cine-umbli-ca-sa-iti-spun.html

http://tanasadan.blogspot.com/2010/04/document-dovada-caracterului-infect-al.html

http://tanasadan.blogspot.com/2009/06/exact-ce-ziceam-deputatul-horia-grama.html

http://tanasadan.blogspot.com/2008/11/tinutul-secuiesc-are-sustinere-media-in.html

Bihoreanul: Tokes e Zulu

Mate Tokes, fiul europarlamentarului Laszlo Tokes, şi-a tras ilegal local cu specific african. Politician versat, vicepreşedintele Parlamentului European a vrut să-i îndulcească pe inspectorii Primăriei orădene, care i-au amendat fiul preferat cu 3.000 de lei pentru că nu a avut autorizaţie ca să amenajeze o cafenea şi i-a sunat, reproşându-le că încurcă afacerile tinerilor, în timp ce ţările Uniunii Europene le promovează.

Sursa: Bihoreanul

La Zilele Medievale din Avila, capitala provinciei Avila din comunitatea autonoma Castilla y Leon, oras aflat in patrimoniul UNESCO din 1985

Biserica San Vincente din Avila




Zidurile romane din Avila, aflate si ele in patrimoniul UNESCO







Catedrala Salvador de Avila

Festivalul pe strazile din Avila...



Detalii aici, aici si aici.

DOCUMENTE. PREFECTURA COVASNA catre CJ Covasna: "Va solicitam sa reproduceti stema Romaniei pe actele oficiale pe care le intocmiti"!

Prefectura Covasna a solicitat CJ Covasna sa respecte legea si sa reproduca stema Romaniei pe actele oficiale pe care le intocmeste si elibereaza

Mi-am propus sa arat inca odata celor interesati, dar si celor neinteresati, care este atitudinea autoritatilor publice locale din Covasna si Harghita, controlate aproape in totalitate de membri ai UDMR si PCM, atunci cand vine vorba de insemne ale statului roman. Cazul de fata este emblematic pentru "respectul" pe care "liderii" comunitatii maghiare din Romania il au fata de autoritatea statului roman in cele doua judete, dar si pentru loialitatea cetatenilor romani de etnie maghiara fata de Romania. Functionari ai statului roman sau alesi locali din Covasna si Harghita manifesta un dispret total fata de tot ceea ce este romanesc, inca, in cele doua judete.
Voi reda mai jos cazul CJ Covasna, condus de UDMR-istul Tamas Sandor (foto), autoritate publica locala care refuza ostentativ sa reproduca stema Romaniei pe documentele oficiale pe care le intocmeste si elibereaza.

La mijlocul lunii aprilie am solicitat Consiliului Judetean Covasna (CJ), in baza Legii nr.544/2001, sa imi comunice urmatoarele:

- Care sunt ratiunile pentru care utilizati limba engleza in antetul adreselor oficiale ale Consiliului Judetean Covasna?
- Care sunt prevederile legale care va obliga sa utilizati limba engleza in antetul adreselor oficiale ale Consiliului Judetean Covasna?

Raspunsul CJ Covasna mi-a fost comunicat prin adresa nr. 3647/15.04.2010 si arata cam asa:

raspuns3647

Avand in vedere promptitudinea CJ Covasna in a imi explica care sunt ratiunile pentru care reproduce denumirea institutiei in limba engleza pe adresele oficiale pe care le elibereaza, am solicitat CJ Covasna, in data de 16 aprilie, in baza aceleiasi proceduri cat se poate de legale, sa imi comunice care sunt ratiunile pentru care CJ Covasna nu reproduce stema Romaniei pe actele oficiale:

- Care sunt ratiunile pentru care nu reproduceti stema statului pe documentele oficiale ale Consiliului Judetean Covasna, cum sunt raspunsurile la solicitarile in baza Legii nr. 544/2001?
- Daca aveti cunostinte de existenta unor prevederi legale care va obliga sa reproduceti stema statului in adresele oficiale ale Consiliului Judetean Covasna?

Raspunsul CJ Covasna mi-a fost comunicat de aceasta data abia peste o luna de zile, prin adresa nr. 4431/13.05.2010:

rspuns reclam_4431

Adica, conducerea CJ Covasna imi comunica ce vrea ea si cand vrea ea! Nu e informatie de interes public?! Bun, mi-am zis, atunci sa adresam o petitie! Raspunsul CJ Covasna la petitia prin care reclam faptul ca nu au bunul simt sa reproduca stema Romaniei pe acetele oficiale mi-a parvenit prin adresa nr. 6866/30.07.2010 si confirma inca odata nesimtirea conducerii Cj Covasna:

20100730063335

Cat de grabiti au fost cei din conducerea CJ Covasna sa imi explice cum ei, UDMR-istii din CJ Covasna, sunt europeni si multiculturali si cum ei reproduc denumirea autoritatii publice locale pe adresele oficiale in limba engleza pentru ca asa vor ei nu pentru ca sunt obligati. In schimb, cand vine vorba sa respecte o lege sau sa dea dovada de minim bun simt si loialitate fata de tara care le plateste salariile se fac ca nu inteleg ce intreb.

Drept urmare, m-am adresat cu o petitie Prefecturii Covasna...

Catre,
INSTITUTIA PREFECTULUI JUDETULUI COVASNA,
In atentia Domnului Prefect Gyorgy Ervin
Sediul: Piaţa Libertatii, nr. 4, Sfantu Gheorghe, judetul Covasna

Obiect: sesizare in baza Legii nr. 233/2002 privind lipsa reproducerii stemei Romaniei pe documentele oficiale emise de catre Consiliul Judetean Covasna

Domnule Prefect,

In baza articolului 51 din Constituia Romaniei si in baza Legii nr. 233/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor (publicata in Monitorul Oficial nr. 296 din 30 aprilie 2002) va inaintez prezenta petitie

In fapt,

Consiliul Judetean Covasna nu reproduce stema Romaniei pe documentele oficiale pe care le emite, cum este si cazul adreselor nr. 4431/13.05.2010, nr. 3647/15.04.2010 sau nr. 6866/30.07.2010. In opinia mea, acest fapt constituie o incalcare a prevederilor Legii nr. 102/1992.
Avand in vedere acesta stare de fapt va solicit sa imi comunicati daca lipsa reproducerii stemei Romaniei pe acte oficiale emise de Consiliul Judetean Covasna constituie o incalcare a legislatiei in vigoare si daca da, sa solicitati de indata CJ Covasna sa respecte prevederile legale in vigoare prin reproducerea stemei pe documentele oficiale emise de catre Consiliul Judetean Covasna si sa imi comunicati, in termen legal si argumentat in drept, masurile dispuse.

In speranta unui raspuns prompt,

Dan Tanasa

30 iulie 2010

Raspunsul Prefecturii Covasna mi-a parvenit prin adresa nr. 10978/01.09.2010 si arata cam asa...

Ce va urma? Prefectul de Covasna, Gyorgy Ervin, si-a facut "datoria" si a solicitat CJ Covasna sa reproduca stema Romaniei pe acte! CJ Covasna va refuza in continuare sa reproduca stema pentru ca, nu-i asa, ce poate sa pateasca?! Noi, mergem mai departe...
De punctat in acest caz este insa atitudinea celor alesi de comunitatea maghiara din Romania in functii publice!

DOCUMENT. In Covasna, zeci de mii de euro pentru promovarea unor obiective turstice aflate exclusiv in zone locuite majoritar de etnici maghiari!

Pagina de internet a Consiliului Judetean Covasna anunta, exclusiv in limba maghiara (foto), adoptarea, in sedinta din 1 septembrie, a hotararii privind participarea CJ Covasna cu Proiectul „Promovarea a sapte produse turistice din judetul Covasna” la Programul Operational Sectorial 2007-2013, Axa prioritara 5 “Dezvoltarea durabila si promovarea turismului”. Valoarea totala a proiectului este de 956.660 lei.
Contributia CJ Covasna din fonduri publice la acest proiect este de 14.870 lei pentru acoperirea cheltuielilor eligible si alte 28.000 de lei pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile.

Zeci de mii de lei din fonduri publice pentru a finanta promovarea unor obiective turistice doar din zone locuite majoritar de maghiari

Care sunt obiectivele turistice promovate prin acest proiect? Biserica catolica din Ghelinta aflata in patrimoniul UNESCO, Muzeul etnografic din Cernat, Biserica reformata din Ilieni, Muzeul Breslelor din Targu Secuiesc, Biserica reformata din Biborteni, Rezervatia „Mestecanisul” de la Reci, Planul Inclinat de la Covasna-Comandau si Situl natural Ciomad-Balvanyos, care gazduieste una dintre cele mai mari mofete din Europa.
Astfel, desi exista multe alte zone cu potential turistic in judetul Covasna, ele nu sunt promovate pentru a nu imbunatati economic zonele locuite de romani. Zonele promovate prin acest proiect sunt locuite exclusiv in majoritate de etnici maghiari, obiectivele turistice din zonele locuite de romani fiind excluse din acest proiect.

Hotarare CJ CV 1 Sept Em Brie 2010

Detalii aici.