UDMR ANTIROMANIA. "Zilele Maghiare din judetul Hunedoara" si "Intalnirea Secuilor Bucovineni de Pretutindeni"

Europarlamentarul UDMR Iuliu Winkler a anuntat azi ca in perioada 13-20 iunie, in judetul Hunedoara, va fi organizata prima editie a "Zilelor Maghiare din judetul Hunedoara", transmite Mediafax.
Manifestarile se vor desfasura in Bacia, Cristur, Calan, Deva, Lupeni, Petrila, Petrosani, Racastie, Orastie, Simeria, Streisangeorgiu si Hunedoara.
Pe parcursul intregii saptamani, se vor organiza numeroase spectacole de dansuri populare, ateliere de mestesuguri, expozitii de arta fotografica, vizionari de filme maghiare, seri literare si de muzica medievala, lansari de carte.

"Intalnire a Secuilor Bucovineni de Pretutindeni"?!

In cadrul evenimentului vor fi organizate si cea de-a 12-a intalnire a "Intalnirii Secuilor Bucovineni de Pretutindeni". "In urma cu o suta de ani, in judetul nostru au venit secuii bucovineni. Între 1910-1914, acestia s-au stabilit si au format comunitati importante in Deva, Hunedoara, Cristur si Streisangeorgiu. Organizatia Secuilor Bucovineni organizeaza la fiecare doi ani un festival, care, de aceasta data, va avea loc la Cristur", a precizat presedintele organizatiei UDMR din municipiul Hunedoara, conform Mediafax. Sursa foto aici.

DOCUMENT. Interpelare a deputatului PSD de Covasna, Horia Grama, in chestiunea hotararii de guvern privind stema comunei Ilieni

Singurul om politic roman din Covasna si Harghita care mai ia atitudine impotriva revizionismului maghiar

Deputatul PSD de Covasna, Horia Grama, a adresat la inceputul acestei luni o interpelare Primului Ministru Emil Boc in chestiunea hotararii de guvern privind adoptarea stemei comunei Ilieni.

i1844B
Sursa interpelarii o gasiti aici.

Expoziţia "Pe drumul Învierii" la Muzeul de Istorie din Piatra Neamţ, in 11-12 iunie 2010

Expoziţia "Pe drumul Învierii" a ajuns la Muzeul de Istorie din Piatra Neamţ, unde va fi vernisată vineri 11 iunie a.c., ora 17.00. La deschidere vor vorbi pr. Vasile Păvăleanu, fostul deţinut politic Grigore Caraza (21 de ani de temniţă), scriitorul Adrian Alui Gheorghe, profesorul Adrian Romila, Răzvan Codrescu şi subsemnatul.

A doua zi, sîmbătă 12 iunie a.c., începînd cu ora 13.00, la Casa de Cultură din Piatra Neamţ, va avea loc conferinţa "Criza lumii româneşti şi jertfa răscumpărătoare", susţinută de pr. Amfilohie, duhovnicul mănăstirii Diaconeşti (Bacău), monahul Moise de la Oaşa, Răzvan Codrescu şi subsemnatul.

Intrarea la ambele evenimente este, desigur, liberă. Vă aşteptăm cu drag.

Sursa: Blogul lui Claudiu Tarziu

Expozitie fotografica "Romanii din vecinatatea apropiata - Ungaria" la Muzeul Taranului Roman, in perioada 14-27 iunie 2010

Institutul Fratii Golescu pentru. relatii cu românii din străinătate vă invită pe data de 14 iunie 2010 ora 18:00 la Clubul tăranului din cadrul Muzeului tăranului Român pentru a participa la vernisajul expozitiei: Românii din vecinătatea imediată - Ungaria, fotografii din arhiva revistei FOAIA ROMÂNEASCĂ (Jula).

ROMANII DIN VECINATATEA IMEDIATA VII
U N G A R I A

…sunt in Bazinul Crisurilor de cind lumea; in orice caz, erau aici la 896 cind ungurii patrund in Panonia si Anonymus, notarul anonim al regelui Bela al II-lea – sau Bela al III-lea – nu omite sa-i mentioneze in “Gesta Hungarorum”. ( Istoriografia maghiara oficiala insa va refuza sa recunoasca existenta romanilor in Transilvania si Crisana.) Dispute istorice, nu-i asa, dar intimplarea face ca si cronica ruseasca a lui Nestor “ Povestea anilor trecuti “ ( Kiev, inceputul sec. al XII-lea ) ne spune ca ajungind in Panonia la sfirsitul sec. al IX-lea, ungurii au avut a se rafui cu slavii ( sclavinii ) si romanii ( volohii ). Iarasi dam peste gilceava istoricilor, caci sustin unii, volohii ( nume dat romanilor de catre slavii estici ) nu sunt romani. Dupa 900 triburile fino-ugrice au avut de infruntat riposta militara a lui Menumorut ( Crisana ), Gelu Romanul ( la est de Portile Mesesului ) si Glad ( Banatul de mai apoi. ) De aici, concluzia ( R.Raliade, M. Nubert Chetan) ca romanii din Ungaria sunt urmasii populatiei romanesti din Voievodatul lui Menumorut.
…sunt stabiliti in Bazinul Crisurilor ( Koros ) in sudul Cimpiei Panonice. Vorbesc limba romana ( subdialectul crisean ) cu elemente comune ariei Crisana – Banat. Asezarile lor sunt aproape de frontiera cu Romania : JULA ( scrisa si Giula, sau Gyula, sau Ghiula ) , fosta capitala a judetului Bichis este atestata in 1295. MICHERECHI, la 2 km., fata in fata, de Salonta apare mentionata inca din sec. al XII-lea. CHITIGHAZ, la 10 km. de frontiera exista deja in sec. al XV-lea. ALETEA , aflata la 2 km. de hotar a fost atestata in anul 1232 sub toponimicul Elec. In afara capitalei Budapesta, mai intilnim comunitati romanesti in sud-estul Ungariei la Apateu, Batania, Bichis, Bichisciaba, Cenadul Unguresc, Ciorvas, Cristor, Darvas, Jaca, Letea mare, Otlaca Pusta, Peter, Pocei, Sacal, Vecherd…in total vreo 21 de localitati unde traiesc ( si ) etnici romani. Aceste asezari si romanii care le populau au stat laolalta ( ca si Maramursul istoric, de altfel ) cu fratii lor – sau daca preferati, in arealul lor etnic – pina dupa primul razboi mondial cind se traseaza noua frontiera romano-ungara. Pe data de 13 iunie 1919 Consiliul Suprem al Antantei accepta noua granita , iar pe 12 octombrie 1919 o aduce la cunostinta guvernului Romaniei. Din acest moment, romanii criseni sunt rupti de Oradea, Arad, Timisoara, centrele lor de ancorare identitara, raminind in stepa ungara pe “barba” lor, cum s-ar spune, adica pe cont propiu.
…coexistenta fireasca cu ungurii, secuii si sasii, cu slovacii si cu tiganii a dus la ajustari si imprumuturi culturale reciproce, ca si la o fel de fireasca mentinere a identitatii culturale. Dupa ce Maria Tereza aproba ( 1777 ) legea scolara Ratio educationis apar scolile romanesti populare ( confesionale ), prima dintre ele fiind deschisa la Arad, in 1812 de catre Moise Nicoara ( Scoala normala Preparandia ). Din Jula pleaca in Lumea Noua Gheorghe Pomut care, in urma Razboiului Civil , va ajunge general brigadier si consul american la St. Petersburg. ( in aceasta calitate va negocia vinzarea Alaskai ). In 1849 populatia romana ortodoxa din Micherechi reuseste sa-si termine noua biserica din caramida. In timp insa, politica asimilarii avea sa inlocuiasca politica convietuirii. In anul 1912 romanii uniti, greco-catolici din Ungaria trec sub jurisdictia Episcopiei greco-catolice de la Hajdudorog; slujba religioasa, ca si predarea in scolile confesionale greco-catolice se face de-acum inainte in lb. maghiara. O lege din 1920 impune folosirea in scoli, indiferent de etnie, a limbii maghiare. ( cu exceptia perioadei 1945-1960 cind au existat scoli de stat cu predarea in lb. materna). In baza unei legi din 1940 bisericile greco-catolice din Ungaria primesc preoti maghiari. Dupa 1960 se accentueaza ( inclusiv prin casatorii mixte ) procesul de asimilare. …si atunci, mai sunt romani ? Da. In 2000 se infiinteaza Episcopia Romana de la Jula ( 21 de parohii ). In 2001 se deschide Centrul Cultural Ortodox de la Micherechi. Tot aici, biserica baptista foloseste la slujba si lb. romana . La Catedrala Sfintul Nicolae din Jula litughia este savirsita zilnic in lb. romana. La fel la Manastirea ortodoxa din Sacal ( infiintata in 2002 ).Dansatorii traditionali din Aletea sau “jucausii” din Micherechi sunt apreciati ca reprezentanti autentici ai “dantului” romanesc. Gratie folcloristului Samuel Domokos, Vasile Gurzau este recunoscut pentru basmele sale “maghiare si romane”; la fel , povestirile lui Mihai Purdi din Otlaca-Pusta sau Teodor Simonca din Chitighaz. Un efort editorial constant, peisajul publicistic, un remarcabil interes pentru teatru, activismul organizatiilor neguvernamentale de aici au schimbat cumva pasul si directia unui drum “ singuratic”. Sa-i cunoastem . Revista ” Foaia Romaneasca ”, prima revistă a românilor din Ungaria de după cel de-al Doilea război mondial a fost fondată de Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, în anul 1951, la Jula, cu titlul Libertatea noastră. La sfârşitul anului 1957, datorită împrejurărilor politice din acele vremuri, redacţia a fost mutată la Budapesta, schimbându-se titlul revistei în Foaia Noastră. Perioada budapestană a fost hotărâtoare şi pentru viitorul scrisului în limba română pe aceste meleaguri. Ziarul revine la locul lui de baştină, la Jula, în 1971. Foaia Noastră apare săptămânal din anul 1978. De la începutul anilor ’90, Foaia – care a trecut prin mai multe schimbări de titlu: Noi, românii din Ungaria; Noi, săptămânal al românilor din Ungaria, iar din 1998 Foaia românească – încearcă să-şi găsească locul şi rolul în viaţa minorităţii româneşti din Ungaria, informând şi educând publicul cititor din Ungaria în spirit românesc.

”Participarea la expoziţia „Românii din vecinătatea imediată: Ungaria” este un bun prilej de prezentare a săptămânalului de şase decenii a românilor din Ungaria şi a valorii arhivei fotografice care cuprinde cele mai semnificative momente şi valori, oameni şi locuri din comunitatea românilor din Ungaria”.

Invitatul vernisajului: Doamna EVA IOVA, redactor sef al revistei “Foaia romaneasca” ( Jula ). Institutul Fratii Golescu este organizaţie neguvernamentală, dedicata relatiilor cu românii din strainatate. Ce facem? Concursul “Ars adolescentina”, in colaborare cu Radio Moldova, Chişinău (9 editii ); premiantii primesc o “calatorie in tara”, adica aici, in tara noastra si a lor. Spectacolul de colinde “Noi umblam si colindăm” in Slatina, in dreapta Tisei, in colaborare cu Clubul Maramuresenilor din dreapta Tisei ( 9 editii ). Dam o mina de ajutor la inaltarea bisericii “Sf. Apostoli Petru si Pavel” din Hagi Curda, Sudul Bugeacului. Si alte multe si marunte. Despre Muzeul Taranului Roman nu e nevoie sa spunem nimic; e zi de zi prezent in viata noastra bucuresteana si nu numai. Stiati ca s-a nascut in anul 1907 dintr-o idee pe care Alexandru Tzigara Samurcas a dus-o cu devotament pina la capat ?

Multumiri : Domnului dr. Ioan Ciotea, presedintele Uniunii Culturale a Romanilor din Ungaria, uniune care a infiintat si editeaza de 60 de ani revista romanilor , lui Adrian Darabana si Gheorghe Marina si nu in ultimul rind lui Dan Tanasa si blogului sau “tupeist” si frecventat.

Intrebari ? 0721/242-932 sau fratiigolescu@yahoo.com Proiectul “Românii din vecinătatea imediata” este sustinut de: Uniunea Culturala a Romanilor din Ungaria, Fundatia Nationala pentru Românii de pretutindeni, Forumul International al Jurnalistilor Romani, Organizatia Studentilor Basarabeni Bucureşti, Asociaţia Onoare şi Patrie, Clubul Maramuresenilor din Dreapta Tisei, Editura Noi (Jula).

Parteneri media : Romanian Global News, basarabeni.ro, Familia română .

UDMR ANTIROMANIA. Doar in limba maghiara - de aproape o luna de zile nicio stire in limba romana pe pagina de internet Consiliului Judetean Harghita!

Epurarea etnica a romanilor din Harghita

Ultima stire postata pe varinta in limba romana a paginii de internet a Consiliului Judetean Harghita este datata 11 mai 2010...

Prin comparatie, varianta in limba maghiara este inprospatata cu stiri aproape in fiecare zi...

Detalii aici.

Alegeri fraudate in Serbia. Politica antiminoritati, politica de stat a Serbiei

Ieri, 6 iunie, la orele 20, ora Serbiei, s-a incheiat unul dintre cele mai scandaloase episoade ale vietii politice ale statului sarb, care demonstreaza ca in loc sa iasa din epoca „Milosevici", se afunda si mai mult in negarea democratiei si valorilor europene.

Alegerile pentru Consiliile Nationale ale minoritatilor din Serbia au demonstrat ca statul sarb a ramas unul al arbitrariului si al abuzurilor, clasa politica sarba este una profund antidemocratica, iar reflexele totalitare se regasesc si la cei mai „democrati" politicieni ai sai, incepand cu presedintele democrat Boris Tadici si terminand cu ministrul socialist de interne, Ivita Dacici.

Dupa o campanie agresiva si mincinoasa in presa locala, cu anchete in masa si intimidari ale politiei si procuraturii sarbe, cu unitati ale securitatii sarbe dislocate in zona Timocului, pentru ca nu mai aveau incredere in securitatea locala, dupa presiuni fara precedent asupra liderilor romanilor/vlahilor din zona si dupa o incununare a acestei campanii - frauda electorala de proportii la alegerile de ieri, 6 iunie, statul sarb a reusit sa demonstreze cat de departe este de principiile democratice si de normele europene, dar a mai demonstrat si altceva. A demonstrat cat de mult isi uraste minoritatile si cat de putin ii pasa de gesturile de prietenie pe care Romania le-a facut pentru Serbia.
Nicicand si niciunde aparatul statului sarb nu a demonstrat atata determinare de a distruge o minoritate, pe timp de pace. A demonstrat-o pe timp de razboi, dar asta este alta poveste si nu putem spera decat ca nu se va repeta. Alegerile fraudate masiv de stat, este de retinut acest lucru - de stat, au facut ca o mare parte a consiliilor nationale ale minoritatilor din Serbia sa fie preluate de partidele sarbesti de guvernamant. Adica Partidul Democrat al lui Boris Tadici si Partidul Socialist (fostii comunisti). Incepand cu rutenii, bulgarii, slovacii, tiganii, ucrainienii si terminand cu romanii din Voivodina, toti au acum consilii nationale conduse de cele doua partide de guvernamant.

Statul sarb a esuat in preluarea controlului asupra ungurilor si bosniacilor, minoritati puternice financiar si institutional, cu scoli, televiziuni si ziare proprii si cu ajutoare financiare puternice venite din Ungaria si din tarile arabe. Si ungurii si bosniacii au reusit ca listele reprezentand cu adevarat interesele lor, sa castige peste 50% din electori si astfel sa pastreze controlul asupra consiliilor nationale. Insa reprezentantii ambelor minoritati au acuzat Serbia de frauda electorala si de incercarea de preluare a consiliilor nationale, chiar in cursul zilei de ieri, adica in timpul alegerilor. Dar in afara ungurilor si bosniecilor, statul sarb si-a mai rupt dintii pe jumatate intr-o nuca tare.

Aceasta nuca sunt romanii/vlahii din Timoc, circa 300.000, impotriva carora partidele sarbesti de guvernamant ajutate de securitatea sarba, de politie si procuratura au dus una dintre cele mai murdare si agresive campanii intalnite in Serbia. Interesele acestor romani/vlahi, fara institutii, fara scoala, fara televiziuni si ziare proprii, fara sustinerea finaciara, in comparatie cu ungurii si bosniecii, au fost reprezentate de lista „Comunitatea Rumanilor din Serbia dr. Pedrag Balasevic". Oamenii care au lucrat pentru aceasta lista si pentru romanii/vlahii din Timoc, au fost anchetati de politia si procuratura sarba, familiile le-au fost amenintate, au fost facuti tradatori ai Serbiei si criminali, de catre televiziunile din zona, li s-a propus sa se vanda si au fost obiectul celor mai murdare campanii de dezinformare. Acestei liste, pentru a fi sigur statul sarb ca vor fi zdobiti, Comisia Electorala de la Belgrad nu le-a acceptat reprezentantii care ar fi urmat sa faca parte din comisiile din sectiile de votare, astfel ca in mare parte, in Timoc, in comisii, au fost doar reprezentantii socialistilor si democratilor. Ca sa poata fura in liniste si netulburati. Si au furat. Si la Jagobita si la Kucevo si la Sige si in Negotin. Adica peste tot acolo unde au fost doar ei. Ei bine, oamenii listei lui Pedrag Balasevic, care au umblat in niste harburi de masini, din casa in casa, din sat in sat, au reusit totusi, in pofida furaciunilor statului sarb, sa bata celelalte liste. Nu cu mult.
Nu au majoritate, asa cum au ungurii si bosniecii, si nu pot controla consilul national. Vor negocia si vom vedea ce se va intampla, insa au iesit primii. Impotriva tututor si impotriva masinariei diabolice a statului care a incercat sa-i sugrume si odata cu ei sa sugrume limba romana din zona. Asa cum incearca de 200 de ani. Lista „Comunitatea Rumanilor din Serbia dr. Pedrag Balasevic" a obtinut 29,21%, lista socialistilor 27,65, lista Partidului Democrat al lui Tadici 12, 97, lista democratilor lui Kostunita 12,4, lista Partidului Sarb Progresist 9, 29, iar lista primarului din Zaicear 4,89. In acest moment se poarta deja negocieri pentru formarea majoritatii care va fi sau nu va fi romaneasca. Obiectivul statului sarb este preluarea acestui consiliu national si anularea directivei prin care limba romana este limba a romanilor/vlahilor din Timoc. Prin ce a facut in aceasta campanie, Serbia si-a aratat fatarnicia fata de Romania, care a sprijinit-o permanent atat in problema Kosovo cat si in demersurile de integrare euro-atlantica. Nu este exclus ca urmarile gesturilor neprietenoase ale Serbiei sa se vada in catva timp.

In excusivitate pentru Romanian Global News, dr. Pedrag Balasevic a declarat ca: „Avand in vedere tot ce s-a intamplat in campania electorala, tot ce s-a facut impotriva noastra in campanie dar si in timpul alegerilor, cand reprezentantii nostri nu au fost admisi in comisiile de votare, avand in vedere resursele pe care noi le-am avut, fata de ce au avut cei care au fost impotriva noastra, eu apreciez ca rezultatul a fost bun. Au fost fraude masive si daca nu eram furati rezultatele ar fi fost mult mai bune. Vedeti numai ce s-a intamplat la ruteni, ucrainieni, slovaci, rromi, bulgari sau la fratii nostri romani din Banat. La toti partidele sarbesti le vor controla consiliile nationale. Aici vom vedea ce va fi", a incheiat liderul roman din Timoc.

Romanian Global News