FOTOGRAFII INEDITE "Romania in 1938". Enciclopedie fotografica tiparita la Imprimeriile Adevarul

ROMANIA_1938

Guvernul Boc duduie de specialisti...la mai mare fratilor!

Unde se duc banii pentru pensiile noastre? Pentru ce si pentru cine muncim? Calcule matematice simple...

Textul de mai jos nu imi apartine dar cred ca merita atentia noastra. Multumesc Danei pentru ca mi l-a trimis...:)

Să facem următorul calcul (de dragul demonstraţiei, vom presupune că trăim într-o lume în care nu există inflaţie şi în care preţurile, salariile şi taxele sunt îngheţate la nivelul de acum).

Gigel e un tânăr care tocmai se angajează. Ca orice tânăr, salariul lui net de încadrare nu e nici prea prea, nici foarte foarte: să presupunem că e de 1100 de lei. Gigel are 23 de ani. Întrucât e criză şi criza va dura - să presupunem! - multă vreme de acum încolo, hai să zicem că în 2015 leafa lui Gigel va fi tot de 1100 de lei.
Ia să vedem însă câţi bani plăteşte Gigel CAS-ul timp de 5 ani (adică 60 de luni) la o leafă mizeră de 1100 de lei. Păi la valorile actuale va plăti 491 de lei x 60 de luni, 29.460 lei.
Ei, aici e buba. Gigel are numai 28 de ani şi deja a plătit în contul statului toată suma pe care statul i-ar returna-o în cazul în care ar ieşi la pensie la 65 de ani şi ar mai trăi încă 3-4 ani, cât e speranţa de viaţă a bărbaţilor din România.
Cum aşa? Păi să facem un mic calcul. Dacă nu mă înşel pensia medie din România e undeva pe la 750 de lei. Din contribuţiile date statului până la 28 de ani, Gigel ar putea primi (presupunând că timp de 37 de ani banii săi vor sta undeva într-o valiză, nu într-un cont care îi va multiplica măcar prin dobândă) o pensie medie timp de 29.460 lei /750, 39,28 de luni. Adică peste 3 ani. Păi e numai bine, tanda pe manda: iese la pensie la 65 de ani, mai trăieşte 3 ani şi la 68, după cum zic statisticile, moare!
Totuşi, nimeni nu îi explică lui Gigel, şi nici nouă, ce se întâmplă cu CAS-ul pe care Gigel îl plăteşte între 28 şi 65 de ani, adică timp de 37 de ani. Adică 444 de luni. Presupunând că Gigel va rămâne toată viaţa un tâmpit căruia nu i se va mări niciodată salariul, asta ar însemna că timp de 444 de luni va vărsa în buzunarul statului încă 444 x 491 lei, 218.004 lei. Destul de mult, dacă e să mă întrebaţi pe mine. Şi dacă Gigel, totuşi, e un ins dezgheţat, leafa i se va mări şi cotizaţia la stat va fi pe măsură. Unde se duc banii ăştia? Ce se întâmplă cu ei? Cum e posibil ca după numai 5 ani de muncă, fără un salariu deosebit, orice tânăr să-şi fi acoperit deja pensia medie pe care ar putea-o primi la bătrâneţe, înainte să moară?
De fapt, ce găuri acoperă munca de o viaţă a lui Gigel? Şi de ce trebuie Gigel să muncească 37 de ani pentru ca banii lui să se ducă în altă parte decât în propria bunăstare de după pensionare? Şi cât credeţi că mai poate rezista un sistem în care 5 ani munceşti pentru tine şi 37 de ani pentru o cauză neştiută de nimeni, în afară de politicieni?

DOCUMENT: Cum plateste Romania pensii de refugiat ungurilor care au aplaudat cand Horty Miklos a intrat in Ardealul de Nord cedat Ungariei!

Da, ati citit bine. Romania plateste pensii de refugiat unor cetateni de etnie maghiara care de dau drept persecutati pe criterii etnice de catre....unguri.
Anul trecut un prieten mi-a atras atentia in legatura cu faptul ca exista in judetul Covasna cetateni de etnie maghiara care s-au dat drept refugiati, in sensul Legii nr. 189/2000, ca fiind persecutati pe criterii etnice dupa cedarea Ardealului de Nord Ungariei, si care incaseasa o pensie, beneficiaza de facilitati fiscale si isi rad in barba cand vad cat de prosti sunt functionarii Statului Roman ca le platesc aceste pensii.
Am solicitat Casei de Pensii Covasna, in octombrie 2009, sa imi comunice cati beneficiari ai acestor pensii sunt in judetul Covasna si in ce anume constau aceste pensii de refugiat. Raspunsul Casei de Pensii Covasna suna cam asa:

From: "Piroska.Kollo@cnpas.org"
To: Dan Tanasa
Sent: Thu, October 29, 2009 9:24:07 AM
Subject: Re: Solicitare de informatii de interes public in baza Legii nr. 544/2001 - pensii refugiat

Nr. 12761/28.10.2009

Domnului Dan Tanasa
Referitor la solicitarea de informaţii de interes public în baza Legii nr. 544/2001, prin prezenta vă comunicăm următoarele: Casa Judeţeană de Pensii Covasna are atribuţiile stabilite prin HG nr. 13/2004, modificat şi completat prin HG 73/2008. Principala atribuţie a instituţiei noastre este stabilirea cuantumului drepturilor de pensii din sistemul public şi efectuarea plăţii acestora, potrivit legii. Pe lângă pensii, asigurăm stabilirea şi plata indemnizaţiilor prevăzute de legi speciale, finanţate de la bugetul de stat, în condiţiile legii. În conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, cu modificările şi completările ulterioare , nu este definită noţiunea de “pensii refugiat” .
Dacă prin noţiunea de “pensii de refugiat” v-aţi referit la indemnizaţiile lunare plătite persoanelor persecutate pe criterii entice, aceste drepturi sunt reglementate de OUG nr. 105/1999, modificat şi aprobat prin Legea nr. 189/2000 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945.
Conform prevederilor art. 1 din OUG 109/1999, cu modificările ulterioare, beneficiază de prevederile acestei ordonanţe persoana cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuţii din motive etnice, după cum urmează:
a) a fost deportată în ghetouri si lagăre de concentrare din străinătate;
b) a fost privată de libertate în locuri de detenţie sau lagăre de concentrare;
c) a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate;
d) a făcut parte din detaşamentele de muncp forţată;
e) a fost supravieţuitoare a trenului morţii;
f) este soţul sau soţia persoanei asasinate ori executate din motive entice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit;
Baza legală pentru stabilirea calităţii de beneficiar şi plata indemnizaţiilor lunare stabilite persoanelor persecutate pe motive etnice o constituie prevederile art. 7 din OUG nr. 105/1999, astfel cum au fost modificate şi completate prin Legea nr. 189/2000, Legea nr. 367/2001.
Conform evidenţelor compartimentului plăţi beneficii, la nivelul lunii septembrie 2009 în judeţul Covasna beneficiază de indemnizaţii lunare un număr de 1.604 persoane persecutate pe motive etnice , în sensul OUG 109/1999, cu modificările ulterioare. Cuantumul mediu lunar al indemnizaţiilor plătite acestor persoane este de 329 lei.
Pe site-ul nostru, în capitolul date statistice - date despre pensionari - găsiţi informaţii despre numărul beneficiarilor şi cuantumul lunar al indemnizaţiilor aferente lunilor ianuarie – august 2009.
Cu stimă,
Director coordonator
Salagean Viorel
comp. relaţii publice,
Köllő Piroska

Pentru ca am vrut sa vad daca intr-adevar exista cetateni de etnie maghiara care incaseaza aceste pensii, adica care se dau drept persecutati pe criterii etnice tocmai de catre ungurii veniti odata cu Horty Miklos in Ardealul de Nord, in urma cu cateva zile am solicitat Casei de Pensii a judetului Covasna sa imi comunice daca printre beneficiarii acestor pensii se afla si cetateni romani de alta etnie decat cea romana. Nu ma intereseaza cati sunt sau cine sunt. Sa fie sanatosi si bucurosi cu pensiile lor. Raspunsul Casei de Pensii Covasna confirma, chiar daca indirect, faptul ca exista etnici maghiari care au invocat faptul ca ar fi fost persecutati pe criterii etnice de catre administratia maghiara instaurata in Ardealul de Nord dupa 6 septembrie 1940 si primesc o pensie din partea Statului Roman, precum si facilitati fiscale.
Adresa Casa de Pensii Covasna
Contextul istoric, creionat de catre prof. de istorie Vasile Stancu:
Administrația românească a fost instaurată în mod treptat în Ardealul de nord, de la începutul lunii septembrie 1944, odată cu eliberarea de armatele româno-sovietice a teritoriului, până la 25 octombrie 1944, când a fost eliberat orașul Carei, administrația urmând armatele la o distanță de 100 de Km. în adâncimea frontului sovietic. În Trei Scaune, instaurarea administrației s-a realizat de la 8 septembrie, când a fost eliberat Sfântu-Gheorghe. Pe teritoriul eliberat administrația românească
a durat până la 15 noiembrie 1944, când este preluată de Comisia Aliată de Control(sovietică). Între front și ad. română organizațiile maghiare( îndeosebi Uniunea Muncitorilor și Țăranilor Maghiari din România- M.A.D.O.S.Z.-) au putut acționa în voie împotriva românilor, organizând acțiuni de rezistență împotriva introducerii ad. românești. Desigur că în această perioadă cât a durat administrația românească (sep.- noiembrie 1944), numeroși secuii, care se știau culpabili de atrocitățile săvârșite împotriva românilor au părăsit zona, refugiindu-se în regiuni sau chiar în România. Pe de altă parte sunt cazuri de secui căsătoriți cu evrei sau români, care s-au refugia sau au suferit pentru aceasta din partea autorităților maghiare. Sunt cazuri în care secuii au fost înlăturați de funcționari impuși de la „Centru”, din Ungaria. Deci pentru a putea trage concluziile reale, numai studierea actelor de la dosarul fiecăruia ne poate edifica. În ori ce caz, o greșeală a legii, care dă posibilitatea unor secuii vinovați de a primi recompense de la statul român există, putând fi socotiți îndreptățiți, potrvit legii, și cei care au avut de suferit sau au fugit în perioada scurtă a administrației românești, intercalată în perioada 1940-6 martie 1945).

Valori ale culturii nationale: 50 de ani de la moartea scriitorului Istvan Asztalos

István Asztalos (n. 28 august 1909, Micăsasa, Comitatul Târnava Mică; d. 5 martie 1960, Cluj) a fost un scriitor maghiar din Transilvania. A fost distins cu Premiul de Stat al Republicii Populare Romane.

István Asztalos s-a născut la data de 28 august 1909 în satul Micăsasa, Comitatul Târnava Mică (actualmente în judeţul Sibiu). A provenit dintr-o familie săracă de muncitori, care l-a putut susţine financiar doar în primele două clase ale gimnaziului reformat din Cluj.

În continuare şi-a asigurat traiul lucrând ca muncitor pădurar necalificat, mai apoi ca salahor şi miner într-o carieră de piatră. În anul 1934 s-a stabilit definitiv în Cluj, unde a început colaborarea la diferite publicaţii literare. Activitatea sa literară a început în anul 1938, când îi apare primul volum, romanul Elmondja János (Ianoş povesteşte), după care urmează, pe rând, mai multe culegeri de nuvele, romane, piese de teatru şi articole de publicistică şi reportaj etc. Scrierile sale sunt inspirate din viaţa satelor şi oraşelor transilvănene.

În anii celui de-al doilea război mondial, duce o intensă activitate de gazetar, remarcându-se prin opiniile sale antifasciste. În primăvara anului 1944 este concentrat cu forţa de către armata fasciştilor unguri (armata horthystă), dar dezertează la scurtă vreme şi se ascunde la Budapesta în aşteptarea terminării războiului. După război, revine la Cluj unde îşi reia activitatea de gazetar.
În perioada regimului comunist, desfăşoară o intensă activitate gazetărească, publicând numeroase articole şi reportaje, cronici literare etc. în special în ziarele Falvak népe ("Lumea satelor") (1945-1950) şi Utunk (1956-1960), unde a lucrat ca redactor. În paralel, îşi continuă şi activitatea de scriitor, publicând mai multe rpomane şi volume de nuvele în mare parte cu subiecte din viaţa satului.
Într-o caracterizare a secţiei de cadre a Comitetului Judeţean de Partid Cluj din 17 aprilie 1948 era apreciat ca „element dinamic şi disciplinat”, „unul dintre cei mai buni scriitori maghiari”. Povestirea amplă Szél fuvatlan nem indul ("Vântul nu se stârneşte din senin", 1949), tradusă imediat după apariţie şi în limba română, a fost una din primele lucrări de amploare ale literaturii proletcultiste din România. Are loc cu acest prilej o orientare către o nouă perspectivă asupra vieţii satului, văzut din perspectiva comunistă, accentul mutându-se asupra ţărănimii oropsite de către chiaburi. Următoarele lucrări continuă pe aceeaşi direcţie proletcultistă. Pentru activitatea sa literară, István Asztalos a fost distins cu Premiul de Stat al Republicii Populare Romîne.

În ultimii săi ani de viaţă, el a condus revista pentru copii Napsugár ("Raza de soare"), care a apărut în limba maghiară la Cluj. De asemenea, a scris numeroase lucrări pentru cei mici. A murit neaşteptat în plină putere creatoare în data de 5 martie 1960 în oraşul Cluj, la vârsta de numai 51 ani. Scrierile sale au fost reunite în Mûvek ("Opere"), cinci volume apãrute în 1961 şi 1962.
Sursa: Wikipedia

Valori ale culturii nationale: 55 de ani de la moartea prozatoarei Hortensia Papadat-Bengescu

Hortensia Papadat-Bengescu (n. 8 decembrie 1876, comuna Iveşti, judeţul Galaţi - d. 5 martie 1955, Bucureşti) a fost o mare prozatoare, romancieră şi nuvelistă din epoca interbelică.

Debutează în presa culturală cu articole în limba franceză (1912). Scrie şi poezii în această limbă. În anul 1913 publicã la revista Viaţa românească, formarea sa ca scriitoare fiind marcată de personalitatea lui Garabet Ibrăileanu, cel care o ajuta sa debuteze. Debuteaza editorial in 1919 cu volumul "Ape adânci", lăudat de Garabet Ibrăileanu.

În timpul Primului Război Mondial lucrează ca infirmieră voluntară la Crucea Roşie, experienţa fiind apoi relatată în romanul Balaurul. Din anul 1919 începe să colaboreze cu cenaclul criticului Eugen Lovinescu şi să publice în revista Sburătorul. De acum, rolul hotărâtor în orientarea prozatoarei spre romanul european modern, îl are Eugen Lovinescu, unul din puţinii susţinători ai scriitoarelor femei. Toate romanele sale vor fi citite întâi în cenaclu şi apoi publicate.
Scriitorul preferat al autoarei este Marcel Proust, a cărui metodă de creaţie o regăsim, mai mult sau mai puţin, şi în romanele ei. Autoarea scrie şi publică mai multe volume de nuvele. La îndemnul lui Eugen Lovinescu, evoluează spre o proza "obiectivă", aşa cum se va vedea în ciclul familiei Hallipa (Fecioarele despletite, Concert din muzica de Bach, Drumul ascuns, Rădăcini).

Din 1933, se stabileşte în capitală. Scrie Logodnicul (1933), şi, în 1946, obţine Premiul Naţional pentru proză. Restul proiectelor de romane rămân nefinalizate. Interzisă de regimul comunist şi trăind la bătrâneţe fără mijloace de subzistenţă, Hortensia Papadat-Bengescu a murit dată complet uitării de colegi şi de criticii literari, la data de 5 martie 1955 la Bucureşti, la vârsta de 79 de ani. După 1965 a fost treptat reintegrată în circuitul literar si academic.
Sursa: Wikipedia

FOTO DOCUMENT. Asa arata autonomia teritoriala pe criterii etnice pe care UDMR o promoveaza din Guvernul Romaniei pe bani publici!

Saptamanalul "Condeiul ardelean" publica in editia de azi o fotografie care ilustreaza cladirea primariei din comuna Mereni, judetul Covasna. Primaria Mereni a montat pe frontispiciul cladirii in care aceasta functioneaza, cu litere foarte mari si exclusiv in limba maghiara, sintagma "Kozseghaza", care s-ar traduce aproximativ ca "casa regiunii" (este binestiut ca administratia UDMR din Covasna si Harghita nu recunoaste actuala organizare administrativ teritoriala a Romaniei si utilizeaza termeni administrativi din perioada Imperiului Austro-Ungar sau a Regiunii Autonome Maghiare).
Aceasta fotografie document ilustreaza si ea ce intelege Uniunea Democrata Maghiara din Romania prin sintagma "autonomie", fie ea culturala sau administrativa. Limba maghiara are, in acest moment, in Covasna si Harghita, statului unei limbi oficiale de stat, in timp ce limba romana are caraterul unei limbi de mana a doua.
Autoritatile locale controlate de organizatiile iredentist-sovine ale maghiarilor din Romania, ma refer la UDMR si Partidul Civic Maghiar, violeaza in permanenta prevederile legale in vigoare sau Constitutia Romaniei, fara sa fie deranjate de vreo autorite guvernamentala de la Bucuresti. Se adopta drapele secuiesti, se utilizeaza stampile fara stema Romaniei, se aloca bani publici exclusiv pe criterii etnice, totul sub ochii ingaduitori ai Guvernului Boc.

Sunt UDMR si Mircea Geoana mai presus de lege?

Noua situatie politica generata de revocarea din functie a actualului presedinte al Senatului, Mircea Geoana, ar trebui sa readuca in atentia opiniei publice si a clasei diriguitoare clasica dilema existentiala a UDMR: pe cine mai santajam astazi? Iata ca, la Senat, reprezentantii UDMR se sfiesc sa semneze alaturi de PD-L si independenti pentru revocarea ex-sefului PSD. Dupa ce vicepresedintele executiv al UDMR si ministru al Mediului Laszlo Borbely a sustinut azi ca revocarea lui Mircea Geoana de la sefia Senatului nu reprezinta o prioritate pentru Uniune, liderul UDMR din Senat, Fekete Andrs, a refuzat sa semneze cererea de sanctionare a lui Geoana. Practic, din cei 9 senatori maghiari doar doi s-au raliat actiunii PD-L si a celor 10 parlamentari independenti (interesant ca-i depasesc deja ca numar pe unguri), contestata vehement de PSD, ca neconstitutionala. Dar dupa cum a declarat senatorul PD-L Iulian Urban, daca prin prevederile Constituţiei şeful statului poate fi revocat din funcţie de Parlament, a spune că preşedintele Senatului nu poate fi revocat înseamnă a crea primul om din ţară mai presus de lege. Se pare ca este si cazul UDMR, care incalca de 20 de ani legile tarii, fara a fi insa sanctionata pe masura, dupa cum o merita cu prisosinta. Poate a venit acest moment, acum.

Faptul ca senatorii UDMR nu prea se inghesuie sa sustina initiativa revocarii lui Geoana nu ar trebui sa ne surprinda prea tare. Formatiunea para-politica, inregistrata ca “asociatie culturala”, a facut parte din asa numita Alianta 322 anti-Basescu si a mers pana intr-acolo incat, la Referendumul de suspendare a presedintelui din functie, a stat, pe langa PSD si PNL, chiar alaturi de “dusmanul” sau de moarte, patriotardul de fatada PRM, doar pentru a-l vedea pe tava pe Basescu. Apoi, nu mai departe decat la alegerile prezidentiale din aceasta iarna, UDMR a ramas, pana in ultima clipa, alaturi de tovarasii sai de drum, aceeiasi ca si la Referendumul anti-Basescu. Imediat dupa aflarea rezultatului, ca si dupa alte scrutinuri electorale, cel mai periculos partid din Romania, basca ilegal, a sarit, fara jena, in barca invingatorilor. Acum, in mod clar, dupa cum semnaleaza si presa de la Budapesta, UDMR se simte amenintata de aparitia vigurosului grup al independentilor, reprezentat deja la guvernare prin Ministrul Apararii, Gabriel Oprea, si care se poate transforma oricand in Uniunea pentru Progresul Romaniei.

Integral pe www.roncea.ro

Valori ale culturii nationale: 128 de ani de la nasterea diplomatului roman Nicolae Titulescu

Nicolae Titulescu (n. 4 martie 1882, Craiova – d. 17 martie 1941, Cannes) a fost un diplomat şi om politic român, în repetate rânduri ministru, fost preşedinte al Ligii Naţiunilor.

Născut la Craiova ca fiu al unui avocat, şi-a petrecut copilăria la moşia tatălui său în Tituleşti, Olt. După terminarea liceului "Carol I" la Craiova în anul 1900 cu premiul de onoare, studiază dreptul la Paris obţinându-şi doctoratul cu teza Essai sur une théorie des droits éventuels. În 1905 s-a întors în România ca profesor de drept la Universitatea din Iaşi, iar în 1907 se mută în Bucureşti.

În urma alegerilor din 1912, devine deputat pe listele Partidului Conservator-Democrat condus de Take Ionescu, iar cinci ani mai târziu devine membru al guvernului lui Ion I. C. Brătianu ca Ministru al Finanţelor.

În vara anului 1918, împreună cu alţi fruntaşi români (Take Ionescu, Octavian Goga, Traian Vuia, Constantin Mille) înfiinţează la Paris Comitetul Naţional Român, cu scopul de a propaga în opinia publică internaţională dreptul poporului român la unitatea naţională, comitet recunoscut oficial de guvernele puterilor aliate ca organ plenipotenţial al naţiunii române.
În anii 1928 - 1936, Nicolae Titulescu a fost de mai multe ori Ministru de Externe. Începând din anul 1921 a funcţionat ca delegat permanent al României la "Liga Naţiunilor" de la Geneva, fiind ales de două ori (1930 şi 1931) Preşedinte al acestei organizaţii. În această calitate a militat pentru păstrarea frontierelor stabilite prin tratatele de pace, pentru raporturi de bună vecinătate între statele mari şi mici, pentru respectarea suveranităţii şi egalităţii tuturor statelor în relaţiile internaţionale, pentru securitate colectivă şi prevenirea agresiunii. Contemporanii i-au reproşat apropierea nepotrivită de ministrul de externe al URSS, Maxim Litvinov, ca şi prea marea incredere arătată liderilor bolşevici. Simpatia deschisă pentru acţiunile stângii europene, cu precădere în războiul civil din Spania, a fost, de asemenea, rău văzută de clasa politică românească a vremii.
Titulescu şi-a bazat întreaga activitatea pe problemele majore, fundamentale, ale politicii externe a României. După instaurarea nazismului în Germania, dându-şi seama de pericolul pe care-l reprezenta acesta pentru România (ca şi pentru alte state europene), Titulescu a depus o vie activitate în direcţia întăririi colaborării internaţionale, în interesul păcii şi securităţii europene, pe linia aceasta, Titulescu a semnat la Londra, în 1933, în numele guvernului României, convenţia de definire a agresorului şi a depus eforturi remarcabile pentru încheierea în 1933 a Micii Înţelegeri şi pentru încheierea în 1934 a Înţelegerii Balcanice, pacte regionale în care vedea o pavăză împotriva agresiunii.

În 1936, regele Carol al II-lea îl îndepărtează din toate funcţiile oficiale şi îl obligă să părăsească ţara. Stabilit la început în Elveţia, apoi în Franţa, Nicolae Titulescu a propagat chiar şi în exil prin conferinţe şi articole de ziare ideea prezervării păcii, anticipând pericolul unui nou război. Nicolae Titulescu moare la Cannes (sau Souvrettes, Elveţia, după Petre Pandrea), după o lungă suferinţă, la data de 17 martie 1941.

Valori ale culturii nationale: 33 de ani de la moartea marelui actor Toma Caragiu

Toma Caragiu (n. 21 august 1925, Argos Orestiko Άργος Ορεστικό sau Hrupisti [2], Grecia - d. 4 martie 1977, Bucureşti), a fost unul dintre cei mai mari actori români de origine aromână, cu activitate bogată în teatru, TV, film. A interpretat cu precădere roluri de comedie, dar a excelat şi în drame, unul dintre filmele sale de referinţă fiind Actorul şi sălbaticii (1975).

S-a născut la 21 august 1925 într-o familie de aromâni (Nico Caragiu si Atena Papastere Caragiu) originară din satul grecesc Aetomilitsa, provincia Konitsa, prefectura Ioannina, regiunea Epir. Familia Caragiu se stabileşte la Ploieşti, pe str. Rudului 144. Toma este elev în clasa a opta la Liceul "Sfinţii Petru şi Pavel" din Ploieşti.
Actorul va declara mai târziu: „...am copilărit şi am făcut şcoala la Ploieşti. Sunt deci ploieştean get-beget.” —Toma Caragiu

Este cooptat în trupa de teatru a liceului şi scrie în revista liceului „Frământări”. Primeşte diploma de bacalaureat în vara anului 1945. Se înscrie la Drept, dar abandonează cursurile şi intră la Conservatorul de Muzica şi Arta Dramatică Bucureşti, clasa Victor Ion Popa. În vacanţe susţine o vie muncă de animator cultural, adună în jurul său tineri artişti şi realizează spectacolul „Tache, Ianke şi Cadâr” de V. I. Popa, pe care îl joacă la cinematograful „Modern” din Ploieşti, apoi „Trandafirii roşii” de Zaharia Bârsan. Astfel, ia fiinţă „Brigada culturală Prahova”, nucleu ce se va transforma în 1947 în Teatrul Sindicatelor Unite din care se va naşte, în 1949, Teatrul de Stat Ploieşti.

Debutul pe o scenă adevarată se produce în 1948, pe scena Studioului Teatrului Naţional din Piaţa Amzei, când, student fiind, în anul III, i se încredinţează rolul unui scutier din „Toreadorul din Olmado” în regia lui Ion Şahighian. La 1 mai 1948 este angajat ca membru al corpului artistic al Teatrului Naţional. În 1949, la 24 ani, obţine diploma de absolvire a IATC. La 1 aprilie 1951 se angajează la nou înfiinţatul Teatru de Stat din Constanţa unde joacă, printre altele, rolul Rică Venturiano din O noapte furtunoasă.

În 1953, la vârsta de 28 de ani, este numit director al Teatrului de Stat Ploieşti, funcţie pe care o va deţine timp de 12 ani. A interpretat pe scena ploieşteană 34 de roluri. În 1965, invitat de Liviu Ciulei, pleacă la Teatrul Bulandra din Bucureşti, lăsând în urmă o zestre de 90 de premiere. A jucat alături de alţi mari actori cum ar fi Ştefan Bănică, Octavian Cotescu, Anda Călugăreanu etc. A murit în mod tragic, sub darâmăturile blocului din Bucureşti unde locuia, în urma cutremurului din 4 martie 1977, împreună cu prietenul său, regizorul Alexandru Bocăneţ. Este înmormântat la cimitirul Bellu.
Sursa: Wikipedia

In spatele cuvintelor lui Antal Arpad: autonomie teritoriala pe criterii etnice sau un Kosovo!

In legatura cu expunerea tunului lui Gabor Aron la Sfantu Gheorghe in data de 12 martie 2010, primarul UDMR din Sfantu Gheorghe, Antal Arpad (foto), a declarat:

„Cred că este un mesaj foarte important în 2010 în momentul când discutăm despre reorganizarea regiunilor faptul că secuii ţin la cele 3 judeţe, dacă vorbim în termeni de judeţe, şi că nu vom face compromisuri în ceea ce priveşte redesenarea regiunilor în România în cazul în care acest lucru se va întâmpla”.
Sursa: ziare.com

Numirea presedintelui PD-L Sfantu Gheorghe, Dan Manolachescu, in comisia de denumiri este ilegala! MAI cere inlaturarea acestuia din comisie!

Ministerul Administratiei si Internelor s-a pronuntat: specialistii in castrat scroafe nu sunt compatibili cu functia de membru al Comisiei de atribuire sau schimbare de denumiri a judetului Covasna. Numirea lui Dan Manolachescu (foto mic, mic...:)), presedintele PD-L Sfantu Gheorghe, in aceasta comisie de catre prefectul Gyorgy Ervin este asadar profund ilegala, motiv pentru care MAI a solicitat Prefecturii Covasna intrarea in legalitate.

Ministrul Elena Udrea, experta in calarie si enclavizari pe criterii etnice. Guvernul Boc moseste crearea unui nou stat in mijlocul Romaniei!

In urma materialului din Hotnews si al celui din Gandul am intrebat-o de sanatate pe Elena Udrea...


From: Dan Tanasa
Subject: Solicitare de informatii de interes public in baza Legii nr. 544/2001 - targ turism Budapesta
To: relatiipublice@turism.gov.ro
Cc: "tanasa dan" , secretariat.turism@gov.ro, presa@turism.gov.ro
Date: Thursday, March 4, 2010, 11:16 AM

Catre,

MINISTERUL TURISMULUI,
In atentia Doamnei Ministru Elena Udrea
Sediul: Bulevardul Dinicu Golescu, nr. 38, Sector 1, Bucuresti

Obiect: solicitare de informatii in baza Legii nr. 544/2001 privind participarea Romaniei si separat a judetelor Covasna, Harghita si Mures, la Targul de Turism de la Budapesta, „Hungexpo”, in perioada 4-7 martie 2010

Stimate doamna Ministru

Cotidianul „Gandul” a publicat ieri, 03 martie 2010, sub semnatura domnului Adrian Popescu, un articol intitulat „Ţinutul Secuiesc se rupe de România la Târgul de Turism de la Budapesta. Elena Udrea: „O promovare binevenită”, articol din care am aflat ca judetele Covasna, Harghita si Mures vor participa separat la acest targ de turism unde vor avea un stand diferit de cel al Romaniei si vor promova brandul „tinutul secuiesc”.
In legatura cu aceasta participare a Romaniei si separat, a judetelor Covasna, Harghita si Mures, prin prezenta va adresez o solicitare de informatii de interes public in baza Legii nr. 544/2001 prin care solicit sa imi comunicati, in termen legal, urmatoarele informatii privind participarea Romaniei si separat a judetelor Covasna, Harghita si Mures, la Targul de Turism de la Budapesta, „Hungexpo”, in perioada 4-7 martie 2010:
- Care este bugetul total de cheltuieli implicate de participarea Romaniei la acest targ de turism;
- Care sunt obiectivele pe care Ministerul Turismului le va promova la acest Targ de Turism international;
- Ati declarat cu aceasta ocazie pentru cotidianul „Gandul” ca, cu alte ocazii au fost promovate Tinutul Bucovinei, Tara Oasului, Tinutul Barsei sau Tara Fagarasului. Va solicit sa imi comunicati cand anume s-a intamplat acest lucru si daca „Tinuturile” si „Tarile” de catre vorbiti au avut sau nu standuri separate de cele ale Romaniei. Daca da, cine a organizat aceste standuri? Ministerul Turismului sau anumite consilii judetene?
- Daca Ministerul Turismului are cunostinta despre faptul ca brandul „tinutul secuiesc” isi propune sa promoveze o zona geografica identica cu cea a Regiunii Autonome Maghiare din perioada stalinista, regiune constituita exclusiv pe criterii etnice (dupa cum o indica si denumirea brandului)?
- Daca Ministerul Turismului are cunostinta despre faptul ca in asa-zisul „tinut secuiesc” pe care colegii de guvernare ai domniei voastre il promoveaza la un targ international de turism, traiesc peste 35% cetateni romani de etnie romana care nu sunt in niciun fel promovati de catre conducerile consiliilor judetene Covasna si Harghita.

In speranta unui raspuns prompt,
Dan Tanasa
04 martie 2010

DOCUMENT. Cum incearca Antal Arpad, primarul din Sfantu Gheorghe, sa scoata armata romana "de ocupatie" din Covasna! MApN ii da cu flit sovinului!

Pentru ca uneori raman siderat cand citesc ineptiile pe care le debiteaza primarul Antal Arpad (foto), presedintele UDMR Sfantu Gheorghe, dupa cum se intampla si in cazul terenurilor si cladirilor Armatei Romane din Sfantu Gheorghe, i-am solicitat acestuia, in urma declaratiilor sale postate aici, sa imi raspunda punctual la cateva intrebari dupa cum urmeaza:

1. O copie a unui document din care sa reiasa faptul ca terenurile si cladirile la care faceti referire s-au aflat la un moment dat in proprietatea Primariei sau Consiliului Local Sfantu Gheorghe, de vreme ce afirmati ca vreti sa le „redobanditi”;
2. La ce „armata” va referiti? Va referiti cumva la Armata Romana?
3. Ati afirmat ca pe aceste terenuri doriti sa construiti parcuri indistriale. Sa intelegem ca lipsa acestor terenuri ale „armatei” v-a impiedicat pana acum sa construiti aceste parcuri industriale pentru dezvoltarea zonei?

Cea mai simpla analiza pe text iti arata cat cacat poate sa manance Antal Arpad din pozitia pe care o ocupa, aceea ce functionar al Statului Roman. Ce zice Antal de fapt, atunci cand foloseste sintagma "vrem sa redobandim", este ca el vrea sa recupereze de la Ministerul Apararii cladirile si terenurile care au fost ale ungurilor, pentru ca el este un functionar al Ungariei acum si plange dupa terenuri si cladiri aflate in proprietatea Romaniei. Fara sa poata dovedi ca au fost vreodata in proprietatea primariei, Antal Arpad vrea cladirile si terenurile Armatei Romane in proprietatea municipalitatii.
Mai mult, continuand retorica nationalist-sovina promovata de UDMR in ultimii 20 de ani, Antal Arpad isi mobilizeaza electoratul maghiar impotriva Armatei Romane, considerata in zona ca fiind armata de ocupatie, care ar fi singura vinovata pentru faptul ca zona Covasna-Harghita este una dintre cele mai sarace zone din tara.

terenuri si cladiri

Pe ce cheltuiesc banii publici la Sfantu Gheorghe grofii maghiari din UDMR?

Cam asa arata bugetul municipiului pe 2010, adoptat cu cateva modificari azi. Voi reveni cu cateva mici analize pe text in scurt timp...

Bugetul pe 2010 al municipiului Sfantu Gheorghe, Covasna

Guvernul Boc le tine hangul iredentistilor din UDMR. Judetele Covasna, Harghita si Mures nu sunt Romania!

Autoritatile de la Bucuresti sunt efectiv de rasul curcilor... Standul de tursim al Romaniei, organizat in perioada 4-7 martie 2010 la Tragul de Turism "Hungexpo" de la Budapesta, este la concurenta cu... standul asa-zisului "tinut secuiesc" al autoritatilor UDMR din Covasna, Harghita si Mures.
Trecem peste irosirea banilor publici aiurea pe care o fac grofii UDMR din cele trei judete si trecem si peste indolenta autoritatilor romane care permit asa ceva, repet pe bani publici. Ceea ce este in continuare stupefiant este faptul ca autoritatile de Bucuresti permit cu nonsalanta UDMR sa promoveze ideea ca Harghita si Covasna ar fi altceva decat Romania. Adica ceea ce urla toti extremistii din Garda Maghiara si Consiliului National Secuiesc este perfect adevarat si chiar certificat de catre Guvernul Boc: Covasna si Harghita sunt altceva decat Romania. Aici este alta limba oficiala, stemele folosite sunt altele, numirile in administratie se fac exclusiv pe criteriul etnic, drapelul oficial este altul decat cel al Romaniei... Si in continuare se ignora faptul ca asa-zisul tinut secuiesc are 35% romani...

Vezi http://www.hotnews.ro/stiri-esential-6985414-judetele-harghita-covasna-mures-participa-sub-numele-tinutul-secuiesc-stand-separat-cel-romaniei-targul-turism-budapesta.htm

Stelistilor, ati incurcat-o! Secuiul Csibi Barna v-a dat in judecata...

Csibi Barna (foto), angajat al Directiei Judetene a Finantelor Publice Harghita, a dat in judecata Clubul Steaua, dupa cum se lauda azi pe blogul personal. Csibi se considera discriminat de un banner al galeriei Stelei afisat anul trecut in iulie la meciul dintre Steaua Bucuresti si Ujpest Budapest.

PS: unde o fi invatat secuiul asta sa semneze asa oare?

Angajat al Finantelor Publice Harghita, Csibi Barna afirma pe blogul sau ca asa-zisul "tinut secuiesc" nu este Romania!

Frustrările nasc... Constituţii


Se pare că munca la stat e plictisitoare! Iar dacă tot te plictiseşti, îţi găseşti tot felul de preocupări dubioase. Printre care să-ţi inventezi un stat, o constituţie etc. Un individ plătit din banii statului, cum este Barna Csibi (foto), într-un moment de ,,inspiraţie divină" şi... plictiseală, s-a gândit să-şi descrie fanteziile şi frustrările pe un blog, sub forma unui proiect de ,,constituţie" a aşa-zisului Ţinut Secuiesc. Să scrii o constituţie, chiar şi a unui stat fictiv, necesită timp, foarte mult timp. Iar Barna Csibi, care este funcţionar al statului român, se pare că a avut timpul necesar. Barna Csibi este, pe lângă controlor financiar, şi şeful Plutonului Secuiesc din Batalionul Wass Albert al Gărzii Maghiare (organizaţie scoasă în afara legii în Ungaria). Printre marşuri şi adunări la limita legii şi a bunului simţ, în care îi înjură pe români şi statul român, de la care-şi primeşte salariul, a compus şi un proiect de ,,Constituţie".
Dar ce i-a debitat frustratului mintea? Îndoctrinat până în măduva oaselor, ăsta vrea monarhie constituţională în viitorul Ţinut Secuiesc, iar conducătorul să fie considerat ,,trimisul lui Dumnezeu pe pământ", întocmai ca Sfântul Ştefan, primul rege apostolic al Ungariei. Totodată, mai zice el acolo că Ţinutul Secuiesc ,,este un stat suveran, independent, unitar şi indivizibil". A vorbi serios nu prea îşi are rostul. Probabil, începe să creadă şi să compare, în mintea lui, aşa-zisul Ţinut Secuiesc cu Vaticanul, una din puţinele enclave (în interiorul Romei) existente în momentul de faţă în lume.
După ce radicalii din CNS au adoptat de la sine putere simbolurile aşa-zisului Ţinut Secuiesc, şi acum vor şi limbă oficială maghiară pe acelaşi teritoriu, iată că acum unul vine şi cu o ,,constituţie".

***

UDMR este la putere. Oamenii lor participă la conducerea destinelor românilor. În urmă cu câteva săptămâni, cu ocazia unui marş comemorativ, iniţiat de acelaşi Barna Csibi în numele Gărzii Maghiare, primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Raduly Robert Kalman, a aprobat organizarea acestei manifestări fără a respecta întocmai prevederile legale - adică a înştiinţa autorităţile (Poliţie şi Jandarmerie) cu 48 de ore înaintea acţiunii - şi chiar primind aviz negativ din partea instituţiilor respective. Cum Raduly Robert este un lider important al UDMR şi, se pare, susţine Garda Maghiară, care vor ,,statul suveran" Ţinutul Secuiesc, extrapolând se pune o altă întrebare, şi anume: câtă încredere poţi să ai în deciziile luate de specialiştii Uniunii, în calitatea lor de demnitari ai Statului Român, indiferent de capacitatea lor, dacă prioritatea UDMR din prezent este în contradicţie cu cea a cel puţin 93% din populaţia pentru care hotărăşte?

Autor: St. Patrintas
Sursa: Informatia Harghitei

Prefectura Covasna a solicitat in instanta anularea concursului discriminatoriu organizat de presedintele CJ Covasna, Tamas Sandor

Prefectura Covasna a solicitat in instanta anularea concursului discriminatoriu organizat de catre presedintele CJ Covasna, Tamas Sandor, pentru ocuparea postului de director al Bibliotecii Judetene Covasna.
Tamas Sandor a fost sanctionat cu avertimesnt de catre CNCD pentru organizarea acestui concurs, in septembrie 2008, si a pierdut procesul intentat CNCD atat la Curtea de Apel Brasov cat si la Inalta Curte de Casatie si Justitie a Romaniei, fiind nevoit sa anuleze acest concurs. Intrebarea mea ar fi: cine va plati pentru aceasta mizerie? Il va trage cineva la raspundere pe sovinul Tamas Sandor?



PS: intrebare de la subsemnatul catre presa de limba maghiara: cine e sovinul in toata aceasta mascarada? Tamas Sandor sau Dan Tanasa?

Valori ale culturii nationale: 106 ani de la nasterea lui Mircea Vulcanescu

Mircea Vulcănescu (3 martie 1904 Bucureşti - 28 octombrie 1952 Aiud) a fost un filosof, sociolog, economist şi profesor de etică român.

S-a născut pe 3 martie 1904, la Bucureşti, în familia unui inspector financiar. Clasele primare le-a absolvit în Capitală, gimnaziul la Iaşi şi Tecuci (fiind refugiat în timpul ocupaţiei germane), iar liceul l-a urmat la Galaţi şi Bucureşti. De foarte tînăr şi-a descoperit dexterităţi de activist social: la 12 ani a devenit cercetaş, iar la 16 s-a înscris în Societatea culturală "Înfrăţirea românească". Din adolescenţă a scris poezii şi eseuri ("Conştiinţa naţională la români", ”Cine e poetul românismului”).

În 1921 s-a înscris la Facultatea de Filosofie şi Litere şi la Facultatea de Drept din Bucureşti. A fost un membru remarcabil al Asociaţiei Studenţilor Creştini din România (ASCR). În anul universitar 1923 - 1924 şi-a satisfăcut stagiul militar, ca voluntar, la şcoala militară de geniu din Bucureşti, unde a obţinut gradul de sublocotenent. În timpul studenţiei a scris mai multe lucrări filosofice: Cercetări asupra cunoştinţei, Introducere în fenomenologia teoriei cunoştinţei, Misticismul şi teoria cunoştinţei.

A proiectat Sistemul meu filosofic: existenţialismul. A publicat mai mult articole în Buletinul ASCR. Şi a crescut sub influenţa profesorilor săi Dimitrie Gusti şi Nae Ionescu. În 1925, şi-a luat licenţele în Filosofie şi în Drept. În primăvara aceluiaşi an a participat la campania monografică organizată de Dimitrie Gusti în comuna Goicea-Mare, judeţul Dolj. Tot atunci s-a căsătorit cu Anina Rădulescu-Pogoneanu, o colegă de facultate. Începînd cu toamna lui 1925, Mircea Vulcănescu a făcut studii de specializare la Paris, intenţionînd să-şi dea un doctorat în drept şi altul în sociologie. Vremurile nu i-au permis să-şi definitiveze studiile. Î

n iarna lui 1927, a început colaborarea la Gândirea. A continuat să aibă o vie activitate în cercurile cultural-religioase la Paris, unde a conferenţiat în repetate rînduri. În octombrie 1928, a început să colaboreze la Cuvântul, unde va scrie pînă la suspendarea ziarului în 1933. În anul universitar 1929 - 1930, a fost asistent onorific la catedra profesorului Dimitrie Gusti. Apoi, a fost profesor de economie politică şi ştiinţe juridice la Şcoala de Asistenţă Socială, pînă în 1935. S-a despărţit de soţia sa, Anina Rădulescu-Pogoneanu.

Pe 27 aprilie 1930 s-a căsătorit cu Margareta Ioana Niculescu, o altă fostă colegă de facultate, profesoară de liceu. Între timp, a publicat articole pe teme religioase, eseuri filosofice şi texte de economie politică; a mers în campaniile monografice organizate de profesorul D. Gusti; a conferenţiat cu diverse ocazii şi a participat la emisiunea ”Universitatea Radio” de la Radiodifuziunea Română. Pe 13 octombrie 1931 a ieşit în public asociaţia culturală ”Criterion”, la simpozioanele căreia Vulcănescu a susţinut comunicări.

A colaborat la Viaţa Universitară, Realitatea ilustrată, Ultima oră, Pan, Azi, Prezentul, Criterion, Convorbiri literare, Izvoare de filosofie, Index, Dreapta, Floare de Foc, Familia, Cuvîntul studenţesc, Gînd românesc, Ideea Românească, Excelsior, de multe ori sub pseudonim. Din iunie 1935, a deţinut funcţia de director general al Vămilor pînă în septembrie ’37, cînd a fost demis după ce a descoperit contrabanda cu băuturi şi ţigări făcută de Eduard Mirto, fost ministru al Comunicaţiilor. Totuşi, a fost numit director al Datoriei Publice în acelaşi Minister al Finanţelor. În acei ani a călătorit mult pentru interesele statului român în mai multe capitale europene. În anii următori, a ocupat de asemenea poziţii importante în administraţia naţională: 1940 - 1941, director la Casei Autonome de Finanţare şi Amortizare şi preşedinte al Casei Autonome a Fondului Apărării naţionale, pentru ca din 27 ianuarie 1941 să fie subsecretar de stat la Finanţe, pînă la 23 august 1944. În această perioadă, a fost asistent onorific la catedra de Sociologie a profesorului Dimitrie Gusti. Regele Carol al II-lea şi ulterior regele Mihai I i-au conferit distincţii şi mari ordine naţionale, în semn de recunoaştere pentru serviciile aduse statului român.

Orator de mare forţă, a conferenţiat cu pasiune şi persuasiune pe subiecte diferite, de la satul românesc la dimensiunea românească a existenţei. După lovitura de stat din 23 august ’44, a revenit pe postul de şef al Datoriei Publice, unde a rămas pînă pe 30 august 1946, cînd a fost arestat în lotul al doilea al foştilor membri ai guvernului Antonescu, calificaţi drept ”criminali de război”.

La 9 octombrie 1946 a fost condamnat la opt ani temniţă grea. Judecarea recursului s-a prelungit pînă în ianuarie 1948, cînd instanţa a menţinut pedeapsa din ’46.
Închis la Aiud, alături de majoritatea elitei româneşti, Mircea Vulcănescu a ţinut o serie de conferinţe considerate subversive de torţionari, pentru că le menţinea oamenilor moralul. Astfel că a fost izolat, la fel ca alţi 12 bărbaţi din celula sa, în hrubele secţiei 1. Acolo au fost dezbrăcaţi în pielea goală şi lăsaţi într-un frig cumplit, neavînd paturi sau scaune pe care să şadă. Epuizat, unul dintre deţinuţi a căzut din picioare după cîteva ore. Vulcănescu s-a aşezat pe ciment ca o saltea pentru cel doborît, salvîndu-i viaţa. Filosoful a murit însă pe 28 octombrie 1952, bolnav de plămîni, ca urmare a tratamentului inuman la care a fost supus. Avea 48 de ani şi a lăsat un îndemn: "Să nu ne răzbunaţi!". Casa în care a locuit se găseşte pe strada Popa Soare la nr. 16 A.

Sursa: Wikipedia
Foto: Jurnalul National

Vezi si http://www.jurnalul.ro/stire-jurnalul/mircea-vulcanescu-sau-viata-data-pentru-aproapele-516401.html

http://www.rostonline.org/rost/mar2004/vulcanescu_spiritualitate.shtml

http://www.rostonline.org/rost/mar2004/vulcanescu_despre.shtml

Cu drag, presei de limba maghiara...

Intrucat am fost contactat in ultima perioada de catre mai multi reprezentati ai mass-media de limba maghiara care doreau sa afle parerea subsemnatului in legatura cu diverse demersuri ale mele doresc sa fac unele precizari...
Dupa cum le-am spus si celor de la Duna TV si celor de la Radio Regio, dar si altora din presa de limba maghiara, nu am nimic de declarat presei de limba maghiara. Ttot ce am de spus spun aici sau institutiilor statului carora ma adresez. Datorita articolelor scrise la comanda si pe care le publica pseudo-ziaristii din presa de limba maghiara din Romania, subsemnatul am fost de nenumarate ori amenintat cu moartea.
Opinia mea despre mass-media de limba maghiara este cat se poate de cristalizata si poate fi argumentata simplu: presa de limba maghiara din Romania este una nationalist sovina, fara cele mai elementare norme de igiena intelectuala si fara cele mai elementare norme de deontologie profesionala in ceea ce priveste jurnalismul. Presa de limba maghiara din Romania nu are nimic in comun cu obiectivitatea, impartialitatea, dreptatea sociala, echidistanta si promoveaza, prin materialele semnate de tot felul de labagii, doar ura interetnica, revizionismul maghiar, sovinismul si antiromanismul. Punctez doar faptul ca toata presa maghiara din Romania a luat foc in 2008 cand am sesizat CNCD in legatura cu cazul concursului discriminatoriu organizat de CJ Covasna pentru postul de director al Bibliotecii Judetene Covasna dar aceeasi presa de limba maghiara a tacut atunci cand Tamas Sandor a pierdut la Inalta Curte de Casatie si Justitie procesul impotriva CNCD, fiind acum nevoit sa anuleze acel concurs.
In concluzie, ii rog pe cei din presa de limba maghiara sa nu ma mai plictiseasca cu ipocrizia lor pentru ca nu ii ccrede nimeni!

Mituri ale asa-zisului "tinut secuiesc": sunt secuii hoti? DA, ne raspunde Agentia Nationala de Integritate!

02 martie 2010

C O M U N I C A T
privind constatarea stării de incompatibilitate a domnului KOCSIS GYORGY, Consilier local în cadrul Consiliului Local al Comunei Cernat, Judeţul Covasna

Agenţia Naţională de Integritate a constatat, în baza prevederilor Legii 144/2007, republicată, faptul că domnul KOCSIS GYORGY s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 19.06.2008-31.05.2009, întrucât a deținut simultan funcţia de Consilier local în cadrul Consiliului Local al Comunei Cernat şi cea de angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al Consiliului Local al Comunei Cernat, Judeţul Covasna.

Agenția a fost sesizată de către Instituția Prefectului Județului Covasna cu privire la posibila nerespectare de către domnul KOCSIS GYORGY a prevederilor legale ce reglementeză regimul juridic al incompatibilităţilor. În urma verificării prealabile, efectuate în temeiul Legii nr. 144/2007, republicată, au rezultat indicii temeinice referitoare la încălcarea de către domnul KOCSIS GYORGY a prevederilor legale privind regimul juridic al incompatibilităţilor.

Urmare a verificărilor efectuate şi a analizării informaţiilor şi documentelor transmise de instituțiile competente, au rezultat următoarele: în baza Hotărârii Consiliului Local Cernat nr.17 din 2008, domnul KOCSIS GYORGY a fost validat în calitatea de Consilier local în cadrul Consiliului Local al Comunei Cernat;începând cu anul 2003, domnul KOCSIS GYORGY este angajat al Consiliului Local Cernat în baza unui contract individual de muncă. Potrivit prevederilor art. 88, alin. (1), lit. c) din Legea 161/2003, „Funcţia de consilier local sau consilier judeţean este incompatibilă cu calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului judeţean ori al prefecturii din judeţul respectiv”.

Având în vedere cele de mai sus, s-a constatat faptul că domnul KOCSIS GYORGY nu a respectat obligațiile referitoare la regimul juridic al incompatibilităților în perioada 19.06.2008-31.05.2009, întrucât a deținut concomitent funcţia de Consilier local în cadrul Consiliului Local al Comunei Cernat şi cea de angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al Consiliului Local al Comunei Cernat, Judeţul Covasna.

„În termen de 15 zile de la data comunicării actului de constatare a conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate, persoana verificată poate face contestaţie”, conform prevederilor legale. Activitatea de verificare a averii dobândite în perioada exercitării mandatelor sau a îndeplinirii funcţiilor ori demnităţilor publice, după caz, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor este supusă controlului judecătoresc.

Agenţia Naţională de Integritate îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor legalităţii, imparţialităţii, independenţei, celerităţii, dreptului la apărare şi bunei administrări.
AGENŢIA NAŢIONALĂ DE INTEGRITATE

Nicio vorba despre ilegalitatile UDMR. PD-L Covasna atac la Forumul Civic al Romanilor din Harghita si Covasna

Laureatul Premiului Julianus, presedintele PD-L Sfantu Gheorghe Dan Manolachascu, a atacat ieri conducerea Forumului Civic al Romanilor din Harghita si Covasna. Manolachescu a ironizat atitudinea conducerii forumului care s-a aratat ingrijorata de escaladarea fara precedent a revizionismului maghiar in regiune si despre posibilitatea infiintarii fostei Regiuni Autonome Maghiare din perioada stalinista si a oficializarii de jure a limbii maghiare in Covasna si Harghita.
Cum era si firesc Manolachescu, fidel idealurilor autonomiste maghiare (coleg de premiu cu Eva Maria Barki) nu ataca deloc actiunile ilegale ale UDMR in Covasna si Harghita ci se limiteaza la a ii ironiza pe romanii care se arata ingrijorati de faptul ca nimeni nu pune capata ilegalitatilor UDMR din Covasna si Harghita.
Frustrarea "liderului" PD-L, uns direct presedinte de filiala de catre George Scripcaru, vicepresedintele PD-L, vine din faptul ca, conducerea forumului nu l-a bagat si pe el in seama ci s-a intalnit doar cu deputatul PSD Horia Grama, intalnire in urma careia Grama a adresat o interpelare ministrului Vasile Blaga. Grama constata si el ceea ce PD-L Covasna se face ca nu vede: limba maghiara este limba oficiala in Covasna si Harghita iar limba romana este limba de rangul doi in cele doua judete.

Valori ale culturii nationale: 105 ani de la nasterea poetului Radu Gyr

Radu Demetrescu-Gyr s-a nascut în anul 1905 la Câmpulung-Muscel. Licentiat în Litere, a debutat în anul 1924 odata cu aparitia volumului Linisti de schituri, volum care s-a bucurat de o mare apreciere, atât în rândul publicului cât si al criticii românesti. Colaborator statornic în perioada dupa debut la revista Universul literar si apoi la alte reviste literare de formatie nationalista (Gândirea, Gând Românesc, Sfarma-Piatra, Decembrie, Vremea, Revista Mea, Revista Dobrogeana si altele, precum si la ziarele: Cuvântul, Buna Vestire, Cuvântul Studentesc etc.), Radu Gyr a publicat numeroase articole, studii literare si poezii.

Membru de seama al Miscarii Legionare, Comandant Legionar si sef al regiunii Oltenia. Conferentiar la Facultatea de Litere si Filosofie din Bucuresti. Este autorul versurilor cântecelor Sfânta Tinerete Legionara, Imnul Mota-Marin, Imnul Muncitorilor.

Laureat al mai multor premii ale Societatii Scriitorilor Români si ale Academiei Române. În 1940, pe timpul guvernarii legionare a fost director general al teatrelor. În aceasta calitate ia initiativa înfiintarii Teatrului Evreiesc.

Dupa detentia de sub regimul lui Carol al II-lea este închis si de Antonescu, apoi este eliberat si trimis spre „reabilitare“ în batalioanele de la Sarata. În 1945, regimul comunist îl încadreaza în „lotul ziaristilor“ si îl condamna la 12 ani. Revine acasa în 1956, dar dupa doi ani este din nou arestat si condamnat la moarte pentru poezia Ridica-te Gheorghe, ridica-te Ioane! Sub regimul comunist a executat aproape 16 ani de detentie.

A suferit chinuri inimaginabile în închisoarea Aiud, cu un regim de celula aspra. Bolnav grav, cu un prolaps rectal gangrenat, cu hepatita, infiltrat pulmonar TBC, hemofilic, i s-a refuzat orice ajutor medical. Carturarul Radu Gyr a lasat în urma o opera poetica de valoare unica, la care se alatura o multime de studii si eseuri critice, raspândite în periodicele românesti de-a lungul anilor si care, desigur, vor fi publicate într-un viitor volum antologic.

A trecut în vesnicie în anul 1975 (28.04).

Sursa: http://www.radugyr.ro/

Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,
nu pentru patule, nu pentru pogoane,
ci pentru văzduhul tău liber de mâine,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Pentru sângele neamului tău curs prin şanţuri,
pentru cântecul tău ţintuit în piroane,
pentru lacrima soarelui tău pus în lanţuri,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Nu pentru mania scrâşnită-n măsele,
ci ca să aduni chiuind pe tapsane
o claie de zări şi-o căciula de stele,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Aşa, ca să bei libertatea din ciuturi
şi-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane
şi zărzării ei peste tine să-i scuturi,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Şi ca să pui tot sărutul fierbinte
pe praguri, pe prispe, pe uşi, pe icoane,
pe toate ce slobode-ţi ies inainte,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Ridică-te, Gheorghe, pe lanţuri, pe funii!
Ridică-te, Ioane, pe sfinte ciolane!
Şi sus, spre lumina din urmă-a furtunii,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Sursa poeziei: http://www.romanianvoice.com/poezii/poezii/ridicate.php

Vezi si http://www.rostonline.org/rost/iul2005/radu-gyr.shtml

Update: Lungu Dorel, director coordonator al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Covasna gasit incompatibil de ANI

02 martie 2010

COMUNICAT
privind rămânerea definitivă a actului de constatare, în cazul domnului LUNGU DOREL, Director coordonator al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Covasna

Actul de constatare emis de Agenția Națională de Integritate la data de 12.11.2009, prin care s-a constatat starea de incompatibilitate a domnului LUNGU DOREL, Director coordonator al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Covasna, Judeţul Covasna, a rămas definitiv, prin necontestare, în conformitate cu prevederile art. 48, alin. (3) din Legea nr. 144/2007, republicată.

Curtea de Apel Braşov a transmis Agenţiei faptul că domnul LUNGU DOREL nu a contestat în termenul legal, la instanţa competentă, actul prin care Agenția Națională de Integritate a constatat starea de incompatibilitate a domnului LUNGU DOREL.

Precizăm că, la data de 12.11.2009, Agenția a constatat faptul că domnul LUNGU DOREL s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 25.05.2009-15.06.2009, întrucât a deţinut funcţia publică de Director coordonator al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Covasna, concomitent cu funcţiile de Preşedinte al Organizaţiei Judeţene a PD-L Covasna, respectiv Vicepreşedinte al Organizaţiei Judeţene a PD-L Covasna.

Menționăm că domnul LUNGU DOREL ocupă funcția de Director coordonator în cadrul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Covasna în baza unui contract de management, care este asimilat contractului individual de muncă.

Conform art. III, alin. (9) din Ordonanța de Urgență nr. 37/22.04.2009, respectiv art. IV, alin. (9) din Ordonanța de Urgență nr. 105/6.10.2009, „Pe perioada executării contractului de management, persoanele care ocupă funcții dintre cele prevăzute la alin. (3) li se aplică prevederile art. 70, 71, 79, 94-96 și 111-114 din cartea I, titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare”, de unde rezultă faptul că persoanelor care execută un contract de management în cadrul instituțiilor publice le sunt opozabile prevederile cuprinse în Legea nr. 161/2003 ce privesc regimul juridic al incompatibilităților, conflictelor de interese, precum și celelalte norme și principii generale aplicabile funcționarilor publici.

Conform prevederilor legale, „fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate constituie temei pentru eliberarea din funcţie sau, după caz, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective”. Incompatibilităţile privind demnităţile publice şi funcţiile publice sunt cele reglementate de Constituţie, de legea aplicabilă autorităţii sau instituţiei publice în care persoanele ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică îşi desfăşoară activitatea, precum şi de dispozițiile Legii nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare.

Actul de constatare rămas definitiv, prin care s-a constatat starea de incompatibilitate a domnului LUNGU DOREL, Director coordonator al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Covasna, Judeţul Covasna se regăsește pe pagina de Internet a Agenției (www.integritate.eu), la secțiunea „ACTE DE CONSTATARE”. AGENŢIA NAŢIONALĂ DE INTEGRITATE


Update: actiunea ANI a fost anulata de catre o decizie a Curtii de Apel Brasov. Detalii aici.

Prof. dr. FLORIN TUDOSE - "Televiziunile romanesti se manelizeaza cu o viteza astronomica"

Mass-media romaneasca (televiziuni, posturi de radio, ziare) este mai putin libera astazi, la peste doua decenii de la Revolutie, decat in primii ani ai libertatii atat de greu castigate. Nicicand nu s-au intalnit pe tarabe circa o mie de titluri de publicatii, ca in primii ani de dupa 1989. Niciunde in Europa nu s-au intalnit in eter peste 30 de posturi TV nationale, conectate international, si circa 160 de canale locale. Cu tot acest bilant impresionant, perceptia ca libertatea cuvantului in Romania a fost ingradita de cercurile private de interese nu poate fi inlaturata, "mogulizarea" mass-media fiind un fenomen puternic implementat in realitatea autohtona. ...

Purtatori ai intereselor politice si de afaceri, patronii de presa si-au pus puternic amprenta asupra profesiei de jurnalist, ducand-o deseori in "zona gri" a credibilitatii. Urmarea: neincrederea tot mai mare in televiziune si presa a romanilor, fapt ce a dus la scaderea dramatica a tirajelor si audientei. Dar semnele acestea par a nu le spune nimic beligerantilor de pe micul ecran, care continua sa dezinformeze fara scrupule, ori de cate ori comandamentele supreme o cer. (Intr-un sondaj international, 49,2% dintre romani au afirmat ca in Romania criza este accentuata de televiziuni.) Cel care va pune corect diagnosticul este un specialist cunoscut: dr. psihiatru Florin Tudose.

"Nu cred ca in Europa mai exista atatea canale TV pe cap de locuitor ca in Romania. Din pacate acest record nu ne foloseste la nimic"

- Anul trecut am sarbatorit 20 de ani de la revolutia din decembrie, un eveniment epocal, care a generat transformari uriase, politice, economice, dar si de mentalitate. In calitatea ei de oglinda a acestor schimbari, cum apreciati evolutia mass-media din ultimele doua decenii?

- Explozia media a fost probabil cel mai uimitor fenomen aparut dupa 1989, desavarsind revolutia informationala, cea care a dus la caderea comunismului. Pentru ca, fara sa fiu adeptul materialismului dialectic, istoria nu se intoarce, societatea socialista nu a redevenit societate capitalista, ci s-a transformat in societate informationala. Cine, oare, isi mai aminteste ca celebra Piata a Universitatii a inceput si a continuat ca o miscare pentru impunerea unei televiziuni independente (SOTI)? Dupa aparitia primelor televiziuni comerciale, perceptia fiecarui individ despre ceea ce inseamna o televiziune s-a schimbat, dar, din pacate, astazi sunt in mod sigur prea multe televiziuni la un public in continua scadere. Nu stiu si nu cred ca in Europa mai exista atatea canale TV pe cap de locuitor ca in Romania, din pacate, acest record nu ne foloseste la nimic. Se pune intrebarea daca ele vor supravietui si de acum inainte, si care este impactul asupra spectatorilor, atata timp cat calculatorul permite oricui sa lanseze imagini, cu o simpla camera web, si sa realizeze filme tot mai performante care, de asemenea, pot fi puse la dispozitia oricui, cu video camere care costa cateva sute de euro. Pana la urma, te intrebi ce inseamna o televiziune sau, mai bine zis, ce mai inseamna o televiziune?

Integral in Formula AS