Marton Arpad: este posibil să urmeze o perioadă favorabilă / Paşi pentru autonomie
In opinia deputatului UDMR de Trei Scaune, Marton Arpad(foto), în următorii ani s-ar putea obţine progrese în problema autonomiei, chiar şi din două motive: multe elemente ale autonomiei se regăsesc în programul guvernamental comun, iar la nivel declarativ, şi în programul PD-L. El a amintit în acest sens descentralizarea şi subsidiaritatea. Descentralizarea ar
însemna extinderea autonomiilor autoguvernărilor 
locale, iar subsidiaritatea - apropierea de cetăţeni a actului decizional. Aceste două aspecte reprezintă principii de bază şi la nivelul Uniunii Europene - a declarat deputatul. El a evidenţiat că Uniunea Europeană va adopta probabil în viitorul apropiat un document care va reglementa sistemul de relaţii între naţiunile majoritare şi minorităţile istorice, oferind soluţii pentru problemele controversate. In opinia lui Marton Arpad, toate aceste condiţii politice interne şi externe fac posibilă şi facilitează adoptarea unor paşi importanţi în interesul autonomiei.
Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 5882 din 16.01.2010, autor Farkas Reka (traducere: Centrul European de Studii Covasna-Harghita)
In opinia deputatului UDMR de Trei Scaune, Marton Arpad(foto), în următorii ani s-ar putea obţine progrese în problema autonomiei, chiar şi din două motive: multe elemente ale autonomiei se regăsesc în programul guvernamental comun, iar la nivel declarativ, şi în programul PD-L. El a amintit în acest sens descentralizarea şi subsidiaritatea. Descentralizarea ar
însemna extinderea autonomiilor autoguvernărilor 
locale, iar subsidiaritatea - apropierea de cetăţeni a actului decizional. Aceste două aspecte reprezintă principii de bază şi la nivelul Uniunii Europene - a declarat deputatul. El a evidenţiat că Uniunea Europeană va adopta probabil în viitorul apropiat un document care va reglementa sistemul de relaţii între naţiunile majoritare şi minorităţile istorice, oferind soluţii pentru problemele controversate. In opinia lui Marton Arpad, toate aceste condiţii politice interne şi externe fac posibilă şi facilitează adoptarea unor paşi importanţi în interesul autonomiei.
Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 5882 din 16.01.2010, autor Farkas Reka (traducere: Centrul European de Studii Covasna-Harghita)
pdl e vindut la udmr. cel care a orchestrat vinzarea romanilor din harcov ungurilor este vasile blaga, care il are ca aghiotant pe scripcaru. primarul e si el pe invers, la fel ca manolachescu si antal. de aia se inteleg asa de bine, ca-n familie. unde mai pui ca manolachescu mai ia parale si de la serviciile maghiare. la fel si blaga, care a fost surprins de nenumarate ori trecand prin ungaria aparanet fara motiv. de fapt se ducea la intalnirile cu "fratii",iar presei ii declara ca se duce la soacra-sa facand un ocol pe la unguri, ptr ca drumurile sunt mai bune la ei. cam sforaitoare treaba, nu-i asa?
RăspundeţiŞtergereblaga+scripcaru+manolachescu+guruianu=ciocoii noi
RăspundeţiŞtergeredin cate se vede la sfantu gheorghe cu pdl, neica marton are dreptate... pedelistii le vor da autonomie!
RăspundeţiŞtergereDa, asa se vede...si asa se intampla!
RăspundeţiŞtergereIon Ciobanu: de când tot spun că Blaga e vândut?
RăspundeţiŞtergereia uiti pisti ci am dat - ptiuuuu!!!! - ca ghini zici! - uiti linku......................
RăspundeţiŞtergerehttp://www.ziarulring.ro/stiri/11027/blaga-ocoleste-romania-cand-isi-viziteaza-soacra
Materialul asta nu e stire, pentru ca stiam deja ca Blaga e sluga UDMR!
RăspundeţiŞtergereMioriţul
RăspundeţiŞtergereCine a crezut că cele 1.500 de variante ale baladei Mioriţa sunt o cifră exagerată, se va convinge că de fapt nu este aşa. Mai jos, voi reda o variantă a baladei culeasă din zona veche a Simeriei:
Pe-un picior de plai,
Un plai covăsnean,
Numit sângeorgean,
Iată vin pe cale,
Se cobor la vale,
Trei mici derbedei,
Făr-un leu pe ei.
Unu-i moldovan,
Unul metisan,
Şi unu-i ţigan.
Şi ei vin în urbe,
Numai ca să fure,
Mări, se vorbiră,
Ei se sfătuiră,
Proştii să-i prostească,
Lumea s-o-nvrăjbească,
Şi s-o păcălească.
Şi-au găsit ei mulţi,
Săraci şi pierduţi,
Şi-au zis să-i doboare,
Pe la apus de soare.
Iar proştii priveau,
Şi se minunau,
Că nu-i ceartă între ei,
Ei, cei derbedei,
Ci ei se iubesc,
Chiar de-i nefiresc.
Iară cel ţigan,
Că-i cel mai golan,
Cu pleata în vânt,
S-a pus de s-a tuns,
Că lumea îl lua,
Aşa cum era,
Iar el nu vroia,
Să ne mai apară,
Ca fiind fecioară.
Iar cel metisan,
Fiind corcit de neam,
Tot se necăjea,
Că cel mai ţigan,
Păcălea un neam,
Iar el încerca
Şi se chinuia,
Să se dea de-un fel,
Dar vedeai pe el,
Că era pe dos,
Şi-a venit la ros,
Cu cel moldovan
Ce-o fi să mai cadă
De la ţigan din poală,
Iar când nu cădea,
Tot mai picura,
Din poala de ţigan
Pentru moldovan
Şi pentru metisan.
În această vreme,
În nepăsare rece,
Urbea sărăcea,
Lumea se scârbea,
Şi tot se plângea,
Dar nimic făcea,
Şi lăsa aşa,
Ca un metisan
Şi un moldovan,
Cu un şef ţigan,
Să îi umilească,
Şi să-i chinuiască,
Până nu mai pot
Şi-or pleca de tot.
…………………