04 iulie 2009

Va recomand Casa Memoriala "Nicolae Grigorescu" din Campina




03 iulie 2009

In timp ce Romania finanteaza cu mii de lei asociatii neofasciste si iredentiste maghiare, Ungaria omoara saptamanalul "Foaia romaneasca"

Am scris de nenumărate ori în paginile acestei reviste despre realităţile dure de care ne lovim zi de zi. Despre politica dezastruoasă a statului maghiar faţă de minorităţi, despre manifestările ultranaţionaliste pe care le vedem zi de zi crescând şi devenind din ce în ce mai periculoase. Despre viitorul incert al copiilor noştri, care se maghiarizează accelerat, tocmai prin grădiniţele şi şcolile care ar trebui să fie româneşti. Despre abuzurile la care asistăm neputincioşi zi de zi, din partea celor pe care statul ni i-a dat (printr-o lege mincinoasă) să ne reprezinte.
Am scris şi despre neputinţele şi greşelile noastre. Şi despre ce am crezut noi că trebuie făcut ca să ne îndreptăm.
Pentru toate acestea am fost răsplătiţi de către Voi, cititorii noştri, care v-aţi arătat nu odată interesul pentru munca noastră şi ne-aţi susţinut şi încurajat să o ducem mai departe.
Dar toate acestea au supărat pe foarte mulţi. Unora le-au provocat nopţi nedormite. Altora au făcut să li se clatine scaunul călduţ de sub curul bătătorit de atâtea pupături.
Şi ei au fost atenţi cu munca noastră. Ne-au citit, ne-au tradus în ungureşte (fie la Budapesta, fie la Bucureşti) şi din când în când ne-au atenţionat. Mai voalat la început, mai insistent după aceea, iar la sfârşit ne-au ameninţat de-a dreptul.
Nu i-am luat în seamă pentru că ştiam că avem dreptatea şi adevărul de partea noastră. Şi vă aveam pe Voi, miile de cititori, în spate. Şi nu puteam să cedăm.
N-am făcut-o şi iată că s-a ajuns la cea mai josnică şi mârşavă metodă: tăierea fondurilor sub motiv de criză şi pentru a susţine o altă publicaţie, care să prezinte Ungaria ca raiul de pe pământ.
Asta cu toate că Ungaria s-a angajat textual printr-un acord bilateral româno-maghiar să susţină apariţia săptămânalului Foaia românească. Cu alte cuvinte, ca monedă de schimb am fost buni, dar dacă nu ne-am ţinut gura, s-a schimbat foaia. Oare ce a cerut Ungaria în schimbul angajamentului de a susţine revista săptămânală românească?
Acum suntem finanţaţi de Fundaţia pentru Minorităţi doar cu jumătate din suma necesară. Adică, pentru apariţia a opt pagini. De aceea veţi găsi jumătate din spaţiul Foii gol, în semn de protest. În aceste spaţii, puteţi să vă exprimaţi opiniile şi să le expediaţi pe adresa redacţiei. Ele vor fi publicate mai apoi, în câteva numere speciale, care vor cuprinde doar părerile şi sugestiile Voastre.
Redacţia

P.S.: Ca să nu se mai obosească nici ambasada Ungariei la Bucureşti, nici reprezentanţii AŢRU să ne traducă, cât şi pentru a fi siguri de o traducere conformă cu originalul, traducem noi rândurile de mai sus şi le publicăm în maghiară mai jos.

Redactia

Vezi
http://www.foaia.hu/
http://evaiova.blogspot.com/

Stand up comedy cu trupa Showtime, duminica 5 iulie in Diamon Club

Agerpres si cotidianul Ziua despre demersurile mele.


Tot articolul in cotidianul Ziua.

02 iulie 2009

Cum a trecut vremea...Oare ce mai face sesizarea mea pe numele senatorului Albert Almos? Voi reveni...


CAZUL AGACHE: Fiul colonelului post-mortem Aurel Agache aduce acuzatii grave sefului IPJ Covasna, Corneliu Campeanu


Atunci când citeşti Curriculum Vitae al domnului inspector şef Corneliu Cîmpeanu (foto jos) rămâi cu impresia că domnia sa este un fin jurist, studii peste studii în ştiinţe juridice, studii post universitare aprofundate, ce mai…….un expert în domeniu.
Dar atunci când stai de vorbă cu domnia sa, rămâi cu o impresie foarte proastă despre cum gândeşte şi cum se raportează domnia sa la un petent. Principala sa grijă este scaunul de şef, care nu cumva să pus în pericol de vreo încălcare a vreunor reguli interne al Ministerului Internelor.
Că există şi petenţi pe lumea asta, n-are domnia sa treabă cu ei. „Mă băiete” este titulatura cu care m-a pricopsit domnia sa. În urma audierii din 29 iunie 2009, instanţa de judecată a respins cererea formulată de pârât privind lămurirea dispozitivului sentinţei civile nr. 99/CA/2 februarie 2009. L-am sunat pe consilierul lor juridic să le spun că vreau să merg astăzi să i-au copia după dosar şi la câteva minute m-a sunat inspectorul şef cu care m-am certat la telefon vreme de vreo 40 de minute. Şeful IPJ Covasna este genul de persoană care nu dă doi bani pe legile în vigoare, care nu respectă drepturile petentului; domnia sa interpretează în mod abuziv situaţia aşa cum îi convine lui.
Vorba mea "nişte miliţieni" se adevereşte în această situaţie. Eu vorbeam de lege şi aduceam argumente juridice, el aducea în schimb nişte argumente ridicole gen: "nu pot să-ţi dau xerocopie după dosar, pentru-că tu vrei să le pui pe internet şi o să ajungă la ăştia din mass-media să le folosească cum vor ei şi atunci o să ajungă la urechile şefilor mei şi eu o să am probleme". A calificat sentinţa instanţei în felul următor: "amărâta aia de sentinţă" A insinuat că eu sunt un scandalagiu care nu vrea altceva decât să facă zarvă, că mă ocup de nimicuri şi îmi vorbea pe un ton paternalist zicându-mi "băiete", că vezi doamne, „nu fac bine memoriei tatălui meu”. Eu i-am spus că domnia sa comite nişte abuzuri, că nu respectă legea, că habar nu are de legile în vigoare privind accesul la informaţie, că nu o să accept niciodată să scriu de mână, într-un birou al IPJ, informaţiile din dosar, că tot ce au făcut ei în acest dosar mi-a încălcat drepturile prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, că nu are argumente juridice pentru a-mi refuza xerocopierea dosarului, că în orice altă ţară europeană nu aş fi fost nevoit să mă duc la tribunal pentru a forţa declasificarea dosarului, că pe mine nu mă interesează legile lor interne care nu fac doi bani din punct de vedere al unui petent. Un astfel de personaj conduce destinele unui Inspectorat de Poliţie Judeţean, care dacă vede că nu are argumente juridice, jigneşte, este zeflemitor, nu respectă partenerul de dialog şi care dă dovadă de lacune foarte serioase în ceea ce priveşte cunoaşterea şi aplicarea unei legi. A zis că nu-i pasă de faptul că există şansa să suporte consecinţele unei proceduri juridice şi că poate fi sancţionat şi că instituția are şanse de a plăti daune morale şi materiale. Eu i-am răspuns că normal că nu-i pasă de vreme ce nu plăteşte eventualele daune materiale şi morale din buzunarul lui şi i-am spus că depun la Tribunal plângerea formulată pe baza legii accesului la informaţie.
Când a văzut că mă menţin pe poziţie a râs ironic şi a zis că nu-i pasă de ce fac eu în continuare şi că el tot cum vrea el va face şi că să stau şi să aştept răspunsul lor care va veni cândva, după ce vor analiza ei minuta şi motivarea de la şedinţa din 29 iunie 2009.
Material preluat de pe siteul http://www.agache.org/

01 iulie 2009

CJ COVASNA a discriminat toata comunitatea de romani din judet. Regreta oare in vreun fel?

Catre,
CONSILIUL JUDETEAN COVASNA
In atentia Domnului presedinte Sandor TAMAS
Sediul: Piaţa Libertatii, nr. 4, Sfantu Gheorghe, judetul Covasna

Obiect: petitie privind masurile adoptate de Consiliul Judetean (CJ) Covasna in spiritul unei bune intelegeri intre comunitatile maghiara si romana din judetul Covasna urmare Hotararii nr. 815/02.12.2008 a Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii prin care a fost admisa petitia Forumului Civic al Romanilor din Harghita si Covasna constatandu-se faptul ca CJ Covasna a discriminat cetatenii romani de etnie romana prin organizarea evenimentului „Intalnirea maghiarilor covasneni de pretutindeni” in anul 2007

Domnule Presedinte,

In baza articolului 51 din Constituia Romaniei si in baza Legii nr. 233/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor (publicata in Monitorul Oficial nr. 296 din 30 aprilie 2002) va inaintez prezenta petitie

In fapt,

La data de 02 decembrie 2008 Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) a adoptat Hotararea nr. 815 prin care a admis petitia Forumului Civic al Romanilor din Harghita si Covasna constatand faptul ca „modalitatea de organizare si desfasurare a evenimentului „Intalnirea maghiarilor covasneni de pretutindeni” aprobata de CJ Covasna prin Hotararea nr. 153/27.12.2007 are caracter discriminatoriu conform art. 2 alin. 1 si 4, coroborat cu art. 15 din O.G. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicate”. CNCD a admis astfel faptul ca „prin acest comportament activ şi premeditat, care prin efectele pe care le generează, favorizează doar comunitatea maghiară şi o defavorizează nejustificat pe cea românească, supunând-o unui tratament injust şi degradant faţă de cea maghiară, s-a creat o atmosferă de îndreptăţită nemulţumire şi indignare în rândul cetăţenilor, dar reacţiile publice care reclamau discriminarea nu au fost luate în seamă de organizatori”, dupa cum se arata in petitia adresata Consiliului de catre Forumul Civic. Avand in vedere implicatiile de ordin moral si legal pe care le comporta adoptarea de catre CNCD a Hotararii nr. 815/02.12.2008 si cunoscand stradaniile Dumneavoastra in calitatate de fost membru in Parlamentul Romaniei, cele ale institutiei pe care cu onoare o conduceti dar si cele ale formatiunii politice din care faceti parte pentru buna intelegere si convietuirea pasnica si armonioasa intre comunitatile maghiara si romana din judetul Covasna va solicit, in calitatea mea de membru al comunitatii romanesti discriminate prin actiunea „Intalnirea maghiarilor covasneni de pretutindeni”, urmatoarele:
- sa prezentati scuze in mod public, in numele institutiei pe care cu onoare o conduceti, fata de actiunea discriminatorie a CJ Covasna prin organizarea si desfasurarea evenimentului „Intalnirea maghiarilor covasneni de pretutindeni” din august 2007; - sa solicitati de urgenta CJ Covasna, intr-o sedinta extraordinara si cu respectarea cadrului legal, alocarea unor sume, similare celor alocate pentru „Intalnirea maghiarilor covasneni de pretutindeni”, in vederea organizarii unor manifestari culturale si traditionale romanesti in organizarea Forumului Civic al Romanilor din Harghita si Covasna, la care sa fie invitati si reprezentati ai tuturor celorlalte etnii din judet;
- sa prezentati opiniei publice, in spiritul legilor bunului simt si al bunei intelegeri dintre comunitatile romana si maghiara dar si a principiilor bunei convietuiri pe care o promovati in judetul Covasna, masurile luate de catre CJ Covasna in urma deciziei CNCD.

In speranta unui raspuns prompt,

Dan Tanasa

30 iunie 2009

Vezi si Napocanews

30 iunie 2009

EXACT CE ZICEAM! Deputatul Horia Grama (PSD): „Mădălin Guruianu este coada de topor a UDMR”



Horia Grama (foto), deputatul PSD de Covasna, l-a "desconspirat" pe consilierul local Madalin Guruianu, membru PNL, fost presedinte al Asociatiei pentru Comunitate si fost scrib al cotidianului filomaghiar Observatorul de Covasna. Desi tarziu, Grama a verbalizat ceea ce eu sustin de foarte mult timp cu probe: Guruianu, alaturi de tanarul jurnalist Dan Manolachescu si gasca de aplaudaci condusa de Emil Pantelimon sunt goarna romaneasca a Uniunii Democrate Maghiare din Romania. Guruianu si Manolachescu sunt colegii de principii, si nu numai, ai iredentistilor Antal Arpad si Tamas Sandor. Detalii in cotidianul lui Curuianu.

Jurnalistul Victor Roncea despre "Foaia romaneasca" si demersurile mele

Tot materialul in paginile cotidianului Ziua.

29 iunie 2009

Rest in Peace Michael Jackson

26 iunie 2009

E OFICIAL. IN HARGHITA exista doua limbi oficiale, maghiara si romana.

E oficial. In judetul Harghita exista in acest moment doua limbi oficiale folosite in administratia publica. Faptul este confirmat de un ultim document oficial emis de primarul municipiului Miercurea Ciuc, domnul Raduly Rodert, adresat subsemnatului, si care contine o stapila cu inscriptiile "Csikszereda Megyei Jogu Varos" si "Municipiul Miercurea Ciuc". De asemenea, desi este obligat de Constitutia Romaniei si alte prevederi legale in vigoare care il obliga in acest sens, domnul primar Raduly Robert refuza sa puna Stema Romaniei pe actele oficiale ale autoritatii publice locale. Stampila autoritatii publice locale contine in schimb o vaza cu trei flori...

Ales cu 34 de voturi, deputatul UDMR Koto Iosif a spart deja 28000 de euro din bani publici!

După cum bine ştim, anul de graţie 2008 a adus pentru românii din afara graniţelor posibilitatea istorică de a-şi alege reprezentanţii în Parlamentul României. Votul uninominal şi redistribuirea voturilor pe colegiile uninominale, după algoritme politice, a dus însă la aberaţia maximă ce nu cred că mai există în vreun legislativ: deputatul 1,97% ! Pe numele său real Koto Iosef şi reprezentând UDMR-ul, dl. Koto şi-a asigurat, fără să vrea, un loc călduţ în fotoliul de deputat ocupându-se de câteva luni încoace de ce ştie dânsul mai bine: lobby pentru învăţământul în limba maghiară, românii din Colegiul 4 pe care îi reprezintă fiindu-i aduşi accidental în atenţie, cu ocazia alegerilor europarlamentare din 7 iunie. In urmă cu ceva vreme scriam despre eficienţa senatorilor şi deputaţilor pentru diaspora, raportându-mă doar la informaţiile disponibile la acel moment, şi anume cele legate de activitatea lor parlamentară http://www.rgnpress.ro/Analize/Interviuri/Senatorii-si-deputatii-pentru-romanii-din-afara-frontierelor-sub-lupa.html#Scene_1 La acea dată nici Senatul şi nici Camera Deputaţilor nu dădeau posibilitatea publicului larg să vadă cum se cheltuie banul public de către aleşii neamului. Acum avem această posibilitate graţie eforturilor de transparentizare pe care cele două camere l-au făcut şi pentru care merită felicitări. Cu ce consecinţe, însă, pentru bunăstarea psihică a „aleşilor"? Rămâne de văzut. Dacă după câteva luni de zile jaful va continua în acelaşi ritm şi în văzul lumii, lucrurile vor evolua în sens negativ şi ne vom trezi atunci cu senatori şi deputaţi care vor vrea să nu fi fost prezenţi niciodată pe listele electorale sau, din contră, parlamentari responsabili care vor şti să cheltuie banul public cu eficienţă şi măsură, aşa cum se cere şi populaţiei, să strângă cureaua în perioade de criză. Acum avem posibilitatea, aşa cum spuneam, a unei analize cost-eficienţă a activităţii parlamentarilor noştri şi vă sugerez să vă folosiţi de acest drept şi să accesaţi paginile http://www.senat.ro/ şi http://www.cdep.ro/, ori de câte ori nu ştiţi pe cine să daţi vina că lucrurile merg prost.

„Nici un român din teritoriile palestiniene nu a vrut să voteze"
Revenind însă la subiectul principal, dl. deputat Koto. Dintr-o sumară analiză reies nişte cifre fabuloase, cheltuite de acesta, atât cu biroul parlamentar dar şi cheltuieli personale, cele forfetare, mai bine zis. În măsura în care românii din Colegiul 4, Orientul Mijlociu, au fost pe agenda parlamentarului o singură dată, prin interpelarea 394B-19.05.2009, din 11 luări de cuvânt ale acestuia şi 5 declaraţii politice, Koto Iosef apare că a cheltuit, nici mai mult nici mai puţin, decât 117 924 lei, adică aproximativ 28 000 de euro în doar 4 luni de activitate. Culmea este că, la interpelarea despre votul românilor din teritoriile palestiniene şi preocuparea că aceştia nu vor avea cum să voteze pentru că MAE nu s-ar îngriji cum se cuvine de actele lor, Natalia Intotero îi răspunde în şedinţă publică următoarele: „După cum este cunoscut, Ministerul Afacerilor Externe a făcut eforturi pentru ca posibilităţile de exprimare a votului de către cetăţenii români, care s-au aflat în 7 iunie în străinătate, să fie mai mare decât la scrutinurile anterioare. Secţiile de votare au fost organizate în funcţie de dimensiunea comunităţilor, în funcţie de reţeaua logistică existentă, de regulă, ambasade, consulate, în funcţie de resursele financiare existente. De asemenea, după cum se cunoaşte, situaţia cetăţenilor români din Cisiordania este una deosebită: la alegerile anterioare, cetăţenii români din Cisiordania, care au dorit să voteze, s-au putut deplasa în Israel, în baza unor permise speciale, care au fost emise cu operativitate de către autorităţile israeliene, la cererea Ambasadei României de la Tel Aviv. Trebuie menţionat faptul că aceste permise se eliberează numai individual, la cererea persoanelor interesate, cu indicarea datelor de identificare a solicitantului, nefiind luate în considerare cele generice. Menţionăm că niciun cetăţean român domiciliat în Cisiordania nu a solicitat eliberarea permisului de trecere pentru a fi înscris pe lista alegătorilor şi a participa la vot la secţia de votare la Ambasada României la Tel Aviv. Deci unde e eficienţa demersului său ?

Propuneri legislative şi activitate pe tema învăţământului în limba maghiară
Ce reiese însă în mod evident la o analiză sumară a activităţii deputatului este lobbyul acestuia pe tema pe care o cunoaşte cel mai bine - învăţământul minorităţilor naţionale, cu precădere a drepturilor maghiarilor. Din 11 luări de cuvânt în plen, 5 declaraţii politice, 4 propuneri legislative, niciuna însă pe tema românilor din afara graniţelor (!!!), 3 întrebări şi înterpelări şi 2 moţiuni, preocuparea pentru românii din Colegiul 4 a fost tot de 1% cât şi voturile: 1 intervenţie pe colegiul 43, 1 declaraţie politică pe Orientul Mijlociu şi 1 interpelare a MAE pe tema ghidului alegătorului la alegerile europarlamentare. În rest, majoritatea activităţii parlamentare este dedicată în exclusivitate formaţiunii pe care o şi deserveşte în Parlament şi anume UDMR-ul, şi câştigarea, în continuare, de avantaje minoritare, chiar şi în dispreţul alegătorilor care l-au trimis în fotoliul de deputat.

34 de voturi = 28 000 de euro, bani publici

Câteva cifre din deconturile oficiale prezentate de situl Camerei Deputaţilor ne ilustrează cum banul public este folosit în dispreţ total şi cum aleşii şi conducătorii acestui stat nu au în vedere minima decenţă în momentul când aprobă astfel de bugete. Pentru cazarea deputatului Koto, în Bucureşti, se cheltuie lunar sume ce pot ameţi un simplu bugetar, un doctor, un profesor din preuniversitar, sau un om de rând: între 8000 şi 9000 de lei pe lună ne costă cazarea lui. 9 000 de lei!!! Un profesor, sau un funcţionar din Ministerul Educaţiei, unde a activat dl. Koto, s-ar lua cu mâinile de cap să ştie că cei care fac legile cheltuie miliarde pe an numai să stea cazaţi la Bucureşti, unde altundeva decât în buricul târgului, că deh, obrazul subţire de deputat cu cheltuială se ţine, iar profesorilor le cer să aştepte vremuri mai bune... Şi când ajungi în Parlamentul României cu 34 de voturi şi ţi se pun la dispoziţie avantajele şi privilegiile unei asemenea funcţii, te arăţi în faţa populaţiei cu deconturi precum:
•- 20262 lei indemnizaţia de parlamentar,
•- 36000 lei cazarea la Bucureşti,
•- 7274 de lei diurna - că dacă nu eşti bucureştean statul are grija să nu îţi lipsească nimic şi ca un venetic primeşti şi diurnă că munceşti în capitală,
•- 15987 lei transport în ţară, să mergi adică să îţi vizitezi familia tot pe banii statului, •- 19200 lei cu cheltuielile de întreţinere ale biroului de deputat,
•- 1800 lei cu chirii - la ce anume oare?
•- 18953 lei cu cheltuieli de personal...
Unde este bunul simţ? Şi când te gândeşti că toate astea sunt la dispoziţia unui om care să reprezinte alţi 34.... Dacă la momentul când aberaţia a fost semnalată de societatea civilă, şi i s-a cerut Biroului Electoral Central să anuleze votul primit de Koto Iosef, să se aleagă următorul parlamentar pentru diaspora - care de drept ar fi trebui sa câştige, având peste 1-2 mii de voturi în spate - nu era atât de evidentă, în cifre şi semnificaţie, acum că am văzut şi cât ne costă pe noi, amărâţii de contribuabili care trudim, pe unde putem, să salvăm ce a mai rămas de salvat din bunul simţ al naţiei ăsteia, autorităţile competente ar trebui să se autosesizeze şi să revoce din funcţie această maşinărie de cheltuit bani publici, să pună în funcţie alt parlamentar cu reprezentativitate sau să regândeasca legea electorală pentru ca astfel de anomalii administrative să nu se repete pe viitor. Eu, ca şi contribuabil de rând, cred că am dreptul să mă sesizez, să atrag atenţia şi altora şi să chem statul român în justiţie pentru că îmi cheltuie taxele şi impozitele, pe astfel de anomalii politice!

Un articol de Daniela Şoroş
Sursa: Romanian Global News


Mancatorii de rahat de la Gabriel Resources - Rosia Montana opriti de CNA!

Este oficial – spoturile publicitare Gabriel Resources "dezinformează şi manipuleaza"!

CNA opreşte de la difuzare spoturile “Roşia Montană – 4 miliarde de dolari”

Roşia Montană – 25 Iunie 2009 – Întruniţi în şedinţa publică din data de 23.06.2009, membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) au decis să oprească difuzarea spoturilor publicitare ce aparţin companiei Gabriel Resources intitulate “Roşia Montană – 4 miliarde de dolari”. Conform CNA, spotul publicitar încalcă legislaţia audiovizuala respectiv articolul 107 din HG nr. 187/2006 care prevede faptul că „Publicitatea şi teleshoppingul trebuie să servească interesul public prin respectarea regulilor informării şi ale unei competiţii corecte.”. Decizia CNA vine într-un context în care neîncrederea publicului şi reacţiile la campania de imagine a Gabriel Resources sunt în continuă creştere.

În mai 2009 Gabriel Resources ('Gabriel'), compania de minerit lipsită de experienţă care doreşte să exploateze resursele de aur şi argint de la Roşia Montană şi să dezrădăcineze localnicii care îi stau în cale, a lansat un spot publicitar (1) în care întreba câteva persoane în ce domenii în România ar trebui investite 4 miliarde de dolari. O mai bună educaţie, sănătate etc. au fost răspunsurile adresate în faţa camerei. Clipul se termina cu îndrăzneaţa promisiune că Gabriel va investi în România suma de 4 miliarde de dolari; toate acestea fără a menţiona în ce fel va face acest lucru şi care este obiectul de activitate al Gabriel.

Campania publicitară a provocat o reacţie vehementă din partea a câtorva grupuri ale societăţii civile din România, prin crearea de spoturi spoof (2), materiale video pamflet (3), blog-uri (4) şi postere (5). În iunie 2009 Gheorghe Funar, fost senator de Cluj, a transmis o sesizare oficială către CNA, solicitând oprirea difuzării spotului publicitar. Ca urmare a acestei sesizări, precum şi în urma consultării Consiliului Roman pentru Publicitate (RAC), CNA a luat prezenta decizie.

Conform declaraţiei citate de HotNews (6) vicepreşedintele CNA, Ioan Onisei, a apreciat că seria de spoturi "dezinformează şi manipulează, spune mari neadevăruri", deoarece ceea ce se spune în spot "nu are legătură cu mecanismele reale de cheltuire a banilor în economie".

"RMGC a iniţiat aceasta campanie susţinând ca proiectul lor va începe pur si simplu, ca şi cum oamenii şi legea nu contează. Ei consideră că singurul lucru care contează este un ‚ambalaj’ drăguţ şi ‚comunicarea.’ Din fericire, romanii sunt mult mai la curent cu aceste tehnici de manipulare şi reclama lui Gabriel a ajuns să fie cunoscută ca şi ‚badvertising’” (termen în engleză care defineşte reclama mincinoasă), a declarat Luminita Dejeu, designer grafician şi membră a campaniei Salvaţi Roşia Montană.

"Promisiunile Gabriel din clipul publicitar sunt la fel de false precum tot ceea ce înseamnă proiectul lor de minerit. Cred că oamenii au înţeles asta mai bine ca niciodată, mulţumită tocmai acestui clip. Sunt cu adevărat impresionat de reacţia creativă pe care a provocat-o Gabriel şi nu mă pot opri din vizionarea spoof-urilor care comentează mesajul companiei. Sper ca următoarea încercare a lui Gabriel de a îşi îmbunătăţi imaginea să provoace o reacţie la fel de inventivă!”, concluzionează Eugen David, preşedintele Alburnus Maior.
http://www.rosiamontana.org/

Proiectul Roşia Montană - faza prostituţie publicitară şi „advertising“ otrăvit

Scris de George Roncea
Proiectul Roşia Montană încinge din nou opinia publică după ce o nouă campanie relansează tema beneficiilor de vis - de peste 4 miliarde de euro - care îi aşteaptă pe români mintenaş, imediat ce fantomaticii investitori canadieni vor reuşi începerea exploatării aurului Apusenilor.

Campania de spălare de creier este demarată de o prestigioasă agenţie de publicitate, acuzată de badvertising de adversarii proiectului otrăvit al Gold Corporation. Campania promovată de Leo Burnett, prin Bogdan Naumovici, va aduce companiei de publicitate 500.000 de euro, o sumă bună în actualele condiţii de criză.
Bogdan Naumovici susţine că noua campanie nu se va opri până când Gold Corporation nu va obţine dreptul de exploatare a zăcămintelor de aur şi pretinde că el, personal, nu este vizitat de îndoieli etico-morale pe această temă şi că nici nu se consideră un mercenar.
Culmea, compania de publicitate Leo Burnett, în urmă cu doi ani, împreună cu Organizaţia Greenpeace, au conlucrat la o campanie pentru protejarea ultimului peisaj forestier intact din Europa Centrală, Sudică şi de Vest, din regiunea Munţilor Retezat-Godeanu. Greenpeace, se ştie, se numără printre adversarii proiectului Roşia Montană, însă, probabil, conjuctura financiară a determinat reorientarea Leo Burnett către capătul celălalt al morcovului, suma de jumătate de milion acoperind instinctele ecologiste ale lui Bogdan Naumovici şi constituind un spor de ruşine consistent.
Publicitarul de renume are acum sarcina să prezinte Gold Corporation drept Crăiasa Munţilor Apuseni care a venit la Roşia să fericească prezentul şi viitorul, să aducă poporului frunze-n buze, lapte-n ţâţe, drob de sare la spinare, mălăieş în călcâieş, smoc de flori la subsuori... punând creativitatea şi profesionalismul în slujba otrăvii - se poate spune că vorbim de un challenge profesional, deşi la fel de bine s-ar putea numi prostituţie în publicitate.
Blestemul aurului, dar şi al petrolului
Miza este uriaşă pentru cei care îl plătesc pe Naumovici şi personajele implicate în povestea aurului sunt chiar de poveste. Astfel, conform istoricului realizat pe scurt de agenţia vot.ro întâlnim în subteranele afacerii aurului personaje cât se poate de legate de interesele politice şi care au legătură şi cu afacerea Sterling, scandalul care leagă guvernul liberal de interese petroliere - tot canadiene.
Problemele din tranzacţiile cu zăcămintele de gaze şi petrol din Marea Neagră se regăsesc şi în proiectul exploatării aurului de la Roşia Montană. Cel care a acordat licenţa de exploatare a perimetrului ca şef al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, Mihail Ianăş, în perioada 1997-2000, a devenit ulterior administratorul companiei Regal Petroleum Bucureşti, firmă controlată de Frank Timiş, principalul acţionar al proiectului de la Roşia Montană. Din această calitate, în 1998, Mihai Ianăş negociază şi propune acordarea licenţei de exploatarea minereurilor de auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană, prin încredinţare directă, către Compania Naţională Minvest Deva, care era în parteneriat cu Gabriel Resources Ltd.
Licenţa este acordată de Guvernul Radu Vasile şi este contrasemnată de Mihai Ianăş, ca preşedinte al ANRM, Radu Berceanu, ca ministru al Industriei, şi de Decebal Traian Remeş, ca ministru al Finanţelor.
Compania de stat şi Gabriel Resources înfiinţaseră cu un an înainte compania Euro Gold Resources SA Deva, companie care urma să exploateze zăcămintele din Roşia Montană.
După aprobarea licenţei de exploatare, Euro Gold îşi mută sediul la Roşia Montană după care îşi schimbă denumirea în Roşia Montană Gold Corporation SA.
După aprobarea licenţei, participaţia statului în proiect s-a diminuat de la 33,8% la doar 19%. După diluarea participaţiei statului, Ministerul Industriei şi ANRM aprobă transferul licenţei de la Minvest Deva la Roşia Montană Gold Corporation.
Firma britanică Regal Petroleum (controlată de Frank Timiş, principalul acţionar al Gabriel Resources) îşi deschide, în 2003, un SRL la Bucureşti, la conducerea căruia îl numeşte pe Mihail Ianăş, fostul şef al ANRM. În iulie şi decembrie 2004, Regal Petroleum primeşte de la Guvernul Năstase dreptul de exploatare a două zăcăminte petroliere la Bârlad şi Suceava.
Soros, implicat direct în afacerea aurului
Un an mai târziu, gigantul „Newmont Mining Corporation“, cel mai mare producător de aur din lume, înfiinţează la Bucureşti compania „Dacia Exploration“. Newmont, în care acţionar este şi miliardarul George Soros, devine cel mai important acţionar al afacerii Gabriel Resources.
În ciuda faptului că a devenit acţionar indirect al proiectului de la Roşia Montană, George Soros a susţinut că nu are nici în clin, nici în mânecă cu reprezentanţii Fundaţiei ce-i poartă numele. Fundaţia Soros de la Bucureşti a cerut desecretizarea documentaţiei dosarului exploataţiei de la Roşia Montană, cu un an în urmă, ceea ce desigur nu poate avea nicio legătură cu interesele principalului acţionar al Gold Corporation, Newmont, în care este acţionar George Soros, filantropul...
Detalii pe blogul lui Victor Roncea

Michael Jackson, 29 august 1958 - 25 iunie 2009

eprodtal

A murit Michael Jackson!

După ce a suferit un stop stop cardio-respirator în locuinţa sa, artistul american, supranumit "regele muzicii pop", a murit la vârsta de 50 de ani, într-un spital din Los Angeles. LA Times şi CNN au confirmat decesul artistului.

Cel care a anunţat serviciul de urgenţe 911 a fost un frate al cântăreţului. "Fratele meu, legendarul rege al muzicii pop, Michael Jackson, a murit joi, 25 iunie 2009, la ora locală 2.26 p.m. Se crede că a suferit un stop cardiac la el acasă. Cu toate acestea, nu se ştie cauza morţii sale până când nu vor fi cunoscute rezultatele autopsiei.", a declarat Jermaine Jackson. Înainte să anunţe decesul, Los Angeles Times relata că starul pop a fost dus de urgenţă la un spital din Los Angeles de către un echipaj de pompieri paramedici, care l-au găsit fără suflare când au ajuns la domiciliul cântăreţului. Ziarul scrie că paramedicii au făcut manevre de resuscitare cardiopulmonară la faţa locului, apoi au dus pacientul la centrul medical UCLA. Michael, în vârstă de 50 de ani, urma să revină pe scenă luna viitoare pentru o serie de concerte. Primul urma să aibă loc la Londra la 13 iulie. El a efectuat în acest scop o serie de repetiţii în ultimele două luni.

Al şaptelea membru al familiei Jackson, Michael Jackson a debutat la vârsta de 11 ani ca membru al formaţiei The Jackson 5 şi şi-a început cariera solo în 1971, în timp ce era încă membru al grupului. Cunoscut ca şi „King of Pop” (Regele muzicii pop) în următorii ani, cinci dintre albumele sale solo au devenit cele mai vândute albume din întreaga lume: „Off the Wall” (1979), „Thriller” (1982), „Bad” (1987), „Dangerous” (1991 ) şi „HIStory” (1995). La începutul anilor 1980, a devenit o figură dominantă în muzica de masă şi primul artist afro-american care a avut mare succes la MTV. Popularitatea videourilor lui difuzate la MTV, cum ar fi „Beat It”, „Billie Jean” şi „Thriller”, a transformat videourile muzicale într-o formă de artă distinctă şi un instrument de promovare, ajutând un canal relativ nou să câştige faimă. Videouri cum ar fi „Black or White” şi „Scream”, l-au menţinut pe Michael Jackson ca un element de bază la MTV în anii 1990. Cu un scenariu de muzică şi clipuri video, Michael Jackson a popularizat o serie de tehnici de dans complicat fizic, cum ar fi robotul şi moonwalk-ul. Sunetul lui muzical distinctiv a influenţat numeroşi artişti hip hop, pop şi R&B contemporan. Michael Jackson a adunat şi a donat milioane de dolari pentru scopuri de caritate prin intermediul turneului „Dangerous World Tour” şi a ajutat 39 de organizaţii de caritate.

Deşi a fost acuzat de pedofilie în 1993, ancheta penală a fost închisă din cauza lipsei de dovezi, Michael Jackson nefiind pus sub urmărire penală. A fost căsătorit de două ori şi este tatăl a trei copii, provocând mai multe controverse în legătură cu creşterea lor. În 2005, Michael Jackson a fost judecat şi găsit nevinovat de încă o acuzaţie de abuz sexual. Unul dintre puţinii artişti care au fost incluşi în Rock and Roll Hall of Fame de două ori, Michael Jackson are mai multe recorduri omologate de Guinness World Records, inclusiv unul pentru „Thriller” ca cel mai vândut album din lume, 13 Premii Grammy, 13 single-uri numărul unu în cariera solo, (mai mult decât oricare alt artist de sex masculin în Hot 100 ERA) şi vânzarea a peste 750 milioane de unităţi în întreaga lume. A fost unul din idolii culturii de masă, timp de aproape patru decenii. A fost menţionat ca fiind unul dintre cei mai celebri bărbaţi.
Data publicării: 26 Iun 2009









Michael Jackson - Beat it


26 iunie 2009 - Ziua Drapelului

Astazi se implinesc 161 de ani de la adoptarea Drapelului National in culorile rosu, galben si albastru.

25 iunie 2009

PSD Covasna: CL Sfântu Gheorghe acordă diplome numai în limba maghiară elevilor din şcoli româneşti

PSD Covasna: CL Sfântu Gheorghe acordă diplome numai în limba maghiară elevilor din şcoli româneşti

SFÂNTU GHEORGHE (MEDIAFAX) - Preşedintele PSD Covasna, deputatul Horia Grama, susţine că primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, "este obsedat" de problema denumirilor în limba maghiară, iar Consiliul Local a acordat diplome scrise numai în limba maghiară elevilor din şcoli româneşti, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Liderul PSD Covasna, deputatul Horia Grama, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad (UDMR), "este obsedat" de problema denumirilor în limba maghiară, ceea ce, potrivit sursei citate, se materializează "ca un fel de sfidare".

"După ce a cerut domnul primar şcolilor româneşti să-şi pună inscripţii maghiare, mai nou observăm că Consiliul Local acordă nişte diplome elevilor din şcolilor româneşti, care sunt numai în limba maghiară. Mă refer la cei care au ieşit premianţi în promoţiile din acest an", a spus Horia Grama.

Liderul PSD Covasna a menţionat că a primit un model de astfel de diplomă de la Liceul Brâncuşi, pe care nu este niciun cuvânt în limba română.

"Dacă domnul primar totuşi ar dori să avem dialog şi să existe un respect reciproc în această problemă ar trebui să-şi măsoare aceste gesturi, pentru că s-ar putea să le considerăm, la un moment dat, chiar provocatoare", a spus Grama.

El a adăugat că a observat o "acţiune puternică" şi în ceea ce priveşte schimbarea denumirilor de străzi din Sfântu Gheorghe, adăugând că PSD Covasna atrage atenţia edilului să se ocupe mai mult de problemele din Primărie.
Kiss Edit, corespondenti@mediafax.ro
Vezi si http://victor-roncea.blogspot.com/

Un album documentar de exceptie: Romanitatea rasariteana - biserici rupestre din Basarabia. Autori: Dan Barcea si Mihai Nicolae



Românitatea Răsăriteană – Biserici rupestre din Basarabia

Într-una din vizitele la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti am avut şansa să întâlnesc, la standul destinat vânzării de suveniruri şi cărţi, albumul intitulat „Românitatea Răsăriteană – Biserici rupestre din Basarabia”. Apăruta la Editura Semne în anul 2006, lucrarea este rodul muncii a doi oameni de excepţie, Dan Bârcea şi avocatul Mihai Nicolae, ajutaţi de prieteni. Primul a absolvit Academia de Film şi Televiziune din Viena, fiind autor de filme artistice, documentare şi filme publicitare în România, Franţa, Italia, Japonia şi Statele Unite. Cineast independent, Dan Bârcea colaborează în prezent cu televiziuni din Germania şi Austria. Cel de-al doilea „vinovat” al acestei lucrări deosebite este avocatul Mihai Nicolae, doctor in drept al Universităţii Bucureşti, coordonator al activităţii Institutului Fraţii Golescu din anul 2000, organizaţie neguvernamentală dedicată relaţiilor cu românii din străinătate.
Lucrarea prezintă istoria, evoluţia şi starea actuală a sihăstriilor de piatră intinse pe lungimea Nistrului, între vărsarea Răutului la sud şi cetatea Hotinului la nord, biserici de piatra ce alcătuiesc un adevărat sistem de avanposturi spirituale care străjuiesc hotarul răsăritean al Moldovei. În marea lor majoritate, schiturile de piatră sunt localizate pe malul drept al Nistrului cu excepţia notabilă a mânăstirii Roghi, aflată pe malul stâng, lângă Molovata. Au fost identificate, după cum precizează autorii, peste 42 de incinte sacre, acum lipsite de viaţă, folosite, apoi părăsite, „reluându-şi rolul atunci când urgia vremurilor îi împiedica pe oameni să zidească, iarăşi abandonate când bisericile de suprafaţă puteau să-şi îndeplinească rolul”, ele fiind o mărturie vie a strădaniei oamenilor locului de a-I găsi lui Dumnezeu un loc aproape de oameni. Majoritatea acestor incinte sacre sunt acum pustii, unele dărâmate de cutremure, altele servind rareori pentru serviciul divin. În schitul nou descoperit, dintre satele Holercani şi Mărcauţi, câteva semne lapidare, incizate pe pereţii chiliilor şi ai naosului, evocă începuturile civilizaţiei protoromâne. În lipsa documentelor scrise, bisericile de piatră atestă, deşi lacunar, atât continuitatea aşezărilor din Basarabia şi în ansamblu din spaţiul pruto-nistrean, cât şi evoluţia colectivităţilor umane locale, începând cu primul mileniu, în zonă fiind fiind identificate necropole geto-dacice la Saharna şi Ţâpova. Autorii volumului invocă însă mărturia împăratului Constantin Porfirogenetul (secolul al X-lea) care în De imperio administrato nu uita să menţioneze despre crucile şi semnele lapidare cioplite în stâncile din jurul oraşelor ruinate de pe malul drept al Nistrului. Istoria bisericilor rupestre din dreapta Nistrului este strâns legată de misiunea apostolică a Sfântului Andrei sau cea a Sfântului Părinte Ioan Cassian (360-435), canonizat de catolici. Pacea de la Bucureşti, din anul 1812, va duce la înrăutaţirea situaţiei românilor dintre Prut şi Nistru, Rusia devenind proprietară absolută a Basarabiei, fapt ce va afecta decisiv atât viaţa românilor din această zonă cât şi existenţa incintelor sacre, care devin cariere de piatră sau spaţii de depozitare pentru colhoz.
Schitul lui Bosie se află chiar pe malul râului Răut, lângă satul Butuceni. Singura informaţie sigură despre înfiinţarea schitului rupestru este pisania datată 1675, aflată la intrarea în naos. Schitul a funcţionat până în anul 1816 când se presupune că a fost închis, fără să existe documente in acest sens.
Mânăstirea rupestră Butuceni se găseşte la cca. 15 km de oraşul Orhei. Nu se cunoaşte data înfiinţării mânăstirii însă într-un document din 1609 din vremea lui Movilă Vodă este amintită activitatea monahală de aici. Biserica este închisă de sovietici fiind redeschisă în anul 1997, singurul vieţuitor fiind părintele Eftimie.


Biserica rupestră „Buna Vestire” – Complexul mohanal Saharna este situată la 85 km de Chişinău şi 45 km de Orhei. Nu se cunoaşte data întemeierii însă din anul 1776 şi până în 1798 stareţul Vartolomeu va construi doua biserici din lemn şi mai multe corpuri de chilii. În perioada ocupaţiei sovietice călugării au fost alungaţi, mânăstirea fiind reînfiinţată în anul 1991.
Biserica rupestră „Înălţarea Sfintei Cruci” – Mânăstirea Japca – se află la 45 km sud de Soroca şi la doar 4 km de Camenca. Nu se cunoaşte data la care a fost întemeiată însă un document scris oferă ca dată a începutului vieţii monahale sfârşitul secolului al XVII-lea când ieromonahul Iezechil vine aici de la mânăstirea Deleni de peste Prut. Bazat pe analiza modelului arhitectural, cercetătorul Vlad Chimpu avansează ideea că biserica ar putea fi mai veche, din perioada lui Alexandru cel Bun sau cea a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, mai înainte de anul 1484.


Mânăstirea rupestră Ţâpova este săpată în stâncă la peste 100 de metri deasupra albiei Nistrului, fiind situată la 42 km de Rezina şi 40km de Orhei. Prima menţiune certă a mânăstirii datează din anul 1756, când logofătul Radu Racoviţă dăruieşte pământul Ţâpovei mânăstirii Dobrovăţ din judeţul Vaslui. Ocupaţia sovietică din 1940 a însemnat închiderea sfântului lăcaş, mânăstirea fiind redeschisă în 1994, deşi în biserica de piatră nu se mai slujeşte.


„Starea actuală a schiturilor de piatră mai evocă cu greu vitalitatea trecută a acestor centre monastice în care funcţiile spirituale se contopeanu cu cele culturale, rolul de ctitorii creştine împletindu-se cu rolul specific unei aşezări de hotar, bisericile rupestre constituind în egală măsură avanposturi ale autorităţii domneşti”.
Autorii albumului au în vedere editarea şi a altor lucrari care să evidenţieze românitatea răsăriteană iar cei care doresc să intre în posesia acestei lucrări deosebite, pe care v-o recomand cu căldură, o pot face contactându-l pe domnul avocat Nicolae la numărul de telefon 0721242932.

Jurnalistul-veterinar Dan Manolachescu, intre Baltata romaneasca si Baltata maghiara.

Ce legatura exista intre "tanarul jurnalist" covasnean Dan Manolachescu si avocatul austriac de origine maghiara Eva Maria Barki? Una cat se poate de simpla: ambii lupta pentru autonomia teritoriala pe criterii etnice a maghiarilor din Covasna si Harghita. Ce diferenta este insa intre cei doi? Doar una la fel de simpla: Manolachescu vorbeste in limba romana si maghiara iar Eva Maria Barki vorbeste exclusiv in limba maghira. Despre acelasi subiect.
Fara sa fie absolvent al unei facultati de jurnalism sau sociologie, "tanarul jurnalist" Dan Manolachescu, dupa cum se autointituleaza, este un adevarat gorun al inteligentei si priceperii intr-ale relatiilor interetnice la umbra caruia ar trebui sa ne adapostim noi, astia mai putin priceputi decat domnia sa atunci cand vine vorba de convietuire pasnica in medii multietnice. Este ca si cum eu mi-as spune ca sunt preot fara sa fi terminat teologia! Vorba aia "specialist, specialist, dar pe ce te bazezi?"
Manolachescule, daca tot te pricepi la mituri, nu vrei sa ne ajuti sa lamurim un mit stravechi: are mai sau nu prietenul tau Guruianu diploma de licenta?


Sfântu Gheorghe: "miturile" Ţinutului Secuiesc, abordate de un jurnalist

Jurnalistul covăsnean Dan Manolăchescu şi-a lansat, miercuri seară, la Sfântu Gheorghe, volumul "Mituri ale Ţinutului Secuiesc", o analiză asupra abordării Ţinutului Secuiesc, dorinţei de autonomie dar şi asupra perceperii acestui Ţinut Secuiesc, transmite corespondentul Informatia.ro (AMOS News).

Potrivit lui Dan Manolăchescu, cartea a luat naştere ca urmare a interacţiunii permanente pe care autorul a avut-o, de-a lungul vremii, atât cu comunitatea românească din Sfântu Gheorghe şi judeţul Covasna cât şi cu cea maghiară, dorind înţelegerea punctelor de vedere a celor două comunităţi.

Potrivit lui Manolăchescu, subtitlul cărţii- "Mic îndreptar de convieţuire româno - maghiară" vrea să arate că între românii şi maghiarii din Ţinutul Secuiesc nu există o prăpastie de netrecut ci doar neînţelegeri care pot fi rezolvate în timp, printr-o comunicare reală.

Autorul arată că "miturile" Ţinutului Secuiesc- dintre care cel mai puternic şi des întâlnit este cel care spune că nu eşti servit, la magazin, cu o pâine, dacă o ceri în limba română, dar şi cel asupra veşnic- amintitei autonomii, sunt întreţinute în primul rând de către politicieni şi de către societatea civilă, care fie este aservită, fie este neputiincioasă.

Dan Manolăchescu este de părere că prin cartea sa va oferi răspunsuri de bun- simţ, atât românilor cât şi maghiarilor din această zonă, apreciind că “miturile” atinse în cuprinsul acesteia reprezintă "doar legende, tabuu-uri, mituri, sindroame şi simptome ale unei convieţuiri defectuoase".

După lansarea de la Sfântu Gheorghe, Dan Manolăchescu va pleca într-un turneu de lansare a cărţii ce va cuprinde oraşe importante din Ardeal, o lansare urmând să aibă loc şi la Bucureşti. Autor : Monica RIZEA
Data publicării: 25 Iun 2009

24 iunie 2009

Imaginea romanilor in Marea Britanie. Un documentar despre mafia romaneasca pe canalul Explorer









23 iunie 2009

Gata! Am pus lacat pe usile imparatiei si voi modera toate comentariile!

Ma dau batut. Nu pentru ca "desteptul cedeaza intotdeauna" ci pentru ca nu pot sta impasibil sa vad cum acest blog este locul de intalnire a tuturor onanistilor, guruienilor, manolachestilor, dezaxatilor mintali, nemesilor, udemeristilor, frustratilor, nesimtitilor, iredentistilor, nazistilor, arpazilor si a altor asemenea specimene, gunoaie sociale. Asa ca, dragii mosului, am pus zavorul pe usile imparatiei. Cheile sunt la mine. Cine le doreste sa ma caute!